DB:
Ce proiecte aveti pentru Asociatia Brokerilor in noul mandat?
DP: Pentru ca piata sa fie mai atractiva, propunem reducerea comisioanelor de tranzactionare, precum cel practicat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), de 0,08% la fiecare tranzactie de cumparare. Daca nu reduce acest comision, atunci sa contribuie cu jumatate din sumele incasate din acesta la Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). In plus noi solicitam ca Fondul sa fie transformat din societate pe actiuni, generatoare de cheltuieli, intr-un cont administrat fie de CNVM sau de BVB. E mai ieftin pentru piata sa avem un cont.
DB: Care este situatia in alte tari?
DP: Nu este o situatie unitara, sunt diverse formule. In Grecia, de exemplu, cand pleci din piata iti iei si banii cu care ai contribuit la fond. Eu propun ca si contributiile la fondul de compensare de la noi sa nu mai fie definitive (n.r.- nerambursabile).
DB: Ce risc acopera acest fond de compensare a investitorilor?
DP: La fel ca in domeniul bancar, unde fondul de garantare a depozitelor protejeaza clientii unei banci in cazul in care aceasta da faliment, fondul de compensare a investitorilor ii protejeaza pe acestia impotriva falimentului brokerilor. In Romania insa nu s-a intamplat niciodata ca un broker sa dea faliment.
DB: De ce nu s-au inregistrat cazuri de faliment?
DP: Pentru ca brokerii au obligatia de a-si tine separat fondurile clientilor de cele proprii. Au o regula, chiar daca dau faliment, nu au voie sa intre in banii clientilor. Pana astazi nu a existat nicio problema, dar nu inseamna ca aceasta practica de separare a fondurilor reprezinta o garantie si pentru viitor.
DB: Ce alte proiecte mai aveti?
DP: Vrem sa armonizam legea pietei de capital si sa reducem inadvertentele dintre aceasta si legea societatilor comerciale. Un alt proiect al nostru este cel privind piata Rasdaq. Asteptam acea autorizare prin care sa putem muta companiile performante de pe Rasdaq pe Rasdaq-Star.
DB: Cate societati credeti ca vor trece la aceasta categorie?
DP: Desi se vor califica intre 200 si 300 de societati, cred ca 150 vor trebui sa faca usor pasul catre Rasdaq-Star.
DB: Ce ne puteti spune despre rezultatele road-show-ului de anul trecut?
DP: Initial am spus ca proiectul este o reusita daca reusim sa atragem cel putin doua societati la bursa. In urma road-show-ului am convins patru societati sa vina la bursa. Una deja este prezenta, respectiv Casa de Bucovina Gura Humorului. Celelalte societati sunt Contor Group Arad, Aro Palace si Transilvania Leasing.
DB: Cate societati de brokeraj sunt in prezent in Romania?
DP: Cand m-am apucat eu de aceasta activitate erau circa 260-270 de societati si unii spuneau ca sunt prea multe. Prin ’98-’99 numarul acestora a scazut, astfel ca aveam mult mai putine. Eu cred ca e bine sa fie cat mai multe. Companiile mari, ca Morgan Stanley si Wood vin cu clienti importanti in spate, nu fura clientii societatilor de brokeraj locale.
DB:Vor deveni aceste companii mari membri ai Asociatiei?
DP:In prezent avem discutii cu cei de la Wood. Asociatia Brokerilor are 58 de membri din totalul de circa 74 de societati de servicii de investitii financiare (SSIF).
DB:In ce situatii intervine Asociatia pentru a proteja interesele brokerilor?
DP:Pot sa va dau ca exemplu cazul Alumil, cand CNVM nu a stiut cum sa reactioneze si a decis sa anuleze mai degraba prospectul ofertei publice initiale. Eu, personal, am mers la presedintele CNVM pentru a debloca situatia. Se ajunsese ca pentru o oferta de 8 milioane de euro sa fie blocati in cont circa 100 milioane de euro, avand in vedere gradul de suprasubscriere de 13 ori. In primul rand ca era afectat emitentul, care nu a avut nicio vina, si apoi dadeam semnale negative investitorilor.
O alta situatie, prima mea actiune ca presedinte al Asociatiei, a fost in cazul in care CNVM impunea ca presedintii societatilor de brokeraj sa aiba studii superioare, in conditiile in care legea spunea ‘sau experienta’, pentru a le autoriza. In jur de 24 de SSIF-uri mici riscau, din aceasta cauza, sa nu fie aprobate. CNVM-ul a acceptat sa le autorizeze insa dupa ce am organizat cursuri economice post-universitare pentru acei presedinti.