Miercuri, yenul a înregistrat o scădere cu 0,4% față de dolar, ajungând la 160,3 yeni, depășind nivelurile din sfârșitul lunii aprilie, în ciuda efortului record al Japoniei de a susține moneda prin intervenții masive în aprilie, în valoare de 9,8 trilioane de yeni (aproximativ 62 miliarde dolari), conform rapoartelor Financial Times.
Analiștii financiari anticipează o posibilă intervenție suplimentară din partea oficialilor japonezi în cazul în care yenul continuă să înregistreze scăderi, deși exprimă rezerve cu privire la eficacitatea măsurilor, având în vedere impactul de scurtă durată al intervențiilor anterioare.
„Derek Halpenny, șeful cercetării la MUFG, a declarat: ‘Oficialii japonezi vor monitoriza cu atenție evoluțiile. Dacă observăm o creștere bruscă până la 162, acest lucru ar putea justifica o nouă intervenție'”, conform declarațiilor din Financial Times.
Guvernul japonez nu își dorește ca yenul să scadă excesiv, deoarece deprecierea monedei a crescut costurile de trai, iar prim-ministrul Fumio Kishida caută sprijin în contextul alegerilor din septembrie pentru conducerea Partidului Liberal Democrat.
Yenul a înregistrat o depreciere cu 12% față de dolar în acest an, pe fondul așteptărilor investitorilor privind menținerea ratelor dobânzilor ridicate de către Rezerva Federală a SUA, ceea ce a condus la întărirea dolarului american. Deși Banca Japoniei a pus capăt politicii de rate negative a dobânzilor în martie, a fost prudentă în ceea ce privește perspectivele unor noi creșteri ale costurilor împrumuturilor.
O revenire a yenului la 151,85 yeni per dolar la începutul lunii mai, după intervenția anterioară a Japoniei pe piață, a fost urmată rapid de o nouă slăbire, pe măsură ce investitorii au fost preocupați de decalajul semnificativ dintre ratele dobânzilor din SUA și Japonia.
„Themos Fiotakis, șeful FX global la Barclays, a afirmat: ‘Nu avem informații clare cu privire la momentul unei noi intervenții, [dar] suma mare cheltuită anterior și impactul de scurtă durată nu sunt încurajatoare pentru o repetare imediată'”, conform analizei sale.
Oficialii japonezi au subliniat că nu apără yenul la un anumit nivel și intervin în general după scăderi bruște, mai degrabă decât treptate. Unii analiști anticipează o posibilă așteptare până după alegerile din Franța și publicarea datelor economice americane, care ar putea susține yenul, dacă vor exista dovezi suplimentare că cea mai mare economie mondială încetinește.
Această recentă scădere a yenului survine în contextul semnalelor din partea Rezervei Federale a SUA că va menține ratele dobânzilor ridicate pentru o perioadă îndelungată și a îngrijorărilor legate de incertitudinile politice în Europa înaintea alegerilor parlamentare din Franța.
De la începutul anului 2021, yenul a pierdut peste o treime din valoarea sa, pe fondul vânzărilor ample ale investitorilor, determinate de decalajul semnificativ dintre ratele dobânzilor din SUA și Japonia.
Citeşte şi: România, îngropată în datorii. Statul a mai împrumutat 3 miliarde de lei de la bănci