Capacitatea panourilor solare montate de români ajunge la 1.500 de megawați şi depăşeşte puterea centralei de la Cernavodă

România se poate baza și pe energia solară la iarnă, nu doar pe cea nucleară de la Cernavodă şi cea ieftină de la Hidroelectrica. Prosumatorii de la noi din țară pot aduna în sistem 1.500 de megawați, potrivit datelor citate de Economica.net. Asta înseamnă mai mult decât produce centrala de la Cernavodă. Până la finalul anului se estimează că în România vor fi aproape 100.000 de prosumatori.

România avea la 1 ianuarie 2023, 40.171 de prosumatori racordați la reţeaua de distribuţie. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei estimează însă că până la finalul anului numărul acestora va depăși 100.000. Printre cei care au decis să-și monteze panouri solare se numără și Lucian, unul dintre primii prosumatori din vestul țării.

Lucian Farcaș, prosumator: Avem o putere instalată de 6 kilowați și un invertor de 5, deci o evacuare în rețea de 5 kilovați. Cu ordonanța aceasta nouă am rămas pe compensare cantitativă, lucru care te ajută și mai mult. Adică energia ta pe care o produci se înmagazinează pe o perioadă de doi ani, urmând ca decontul să fie achitat după 24 de luni.De când a montat panourile solare nu a mai plătit energie electrică. Dar ca instalația să fie rentabilă, trebuie luați în calcul mai mulți factori.

România intră în iarnă cu capacități estimate la 1.500 MW la prosumatori, mai mult decât centrala de la Cernavodă

“La data de 31 mai 2023, puterea instalată în panourile fotovoltaice ale prosumatorilor era de 867 MW. Pe fondul interesului crescut manifestat pentru instalarea de panouri fotovoltaice și a programelor derulate de Administrația Fondului pentru Mediu, pentru iarna 2023 – 2024 s-a estimat punerea în funcțiune a unor capacități având o putere instalată de cca. 1.500 MW în astfel de instalații de producere a energiei electrice. Pentru producția aferentă acestora, care se scade din consumul estimat la nivel național, pe perioada de iarnă s-a considerat un grad de încărcare similar cu al centralelor electrice fotovoltaice pentru care există sisteme de măsură”, se arată în Programul de iarnă publicat sub formă de draft de Ministerul Energiei.

„Am schimbat un pic instalațiile, am pus o climă cu invertor, am cumpărat o mașină de spălat programabilă încercând să optimizez, câștigul cel mai mare îl ai din autoconsum. Instalația fiind făcută de profesioniști, cu un proiect bine gândit, rentabilitatea în cazul meu este foarte bună contractul de furnizare fiind unul bun”, spune Lucian Farcaș, prosumator.

Estimările Dispeceratului Energetic Național pentru acest sezon de iarnă sunt optimiste. Acesta se bazează pe 1.500 de megawați de la prosumatorii care au panouri fotovoltaice, cam cât produce centrala nucleară de la Cernavodă. Însă sunt și riscuri, atrag atenția specialiștii.

„Producția de energie electrică în sezonul de vară, când ziua are mult mai multe ore și soarele stă mult mai mult pe cer și norii sunt mai puțini, evident producția este mai mare urmând ca în decembrie, ianuarie producția să fie foarte mică față de cea din vară”, susţine prof. Dr. Ing. Flaviu Frigură, Departamentul de electroenergetică. 

Producerea de energie electrică din combustibili fosili a înregistrat o scădere în majoritatea statelor Uniunii Europene, potrivit unor rapoarte oficiale ale responsabililor europeni.

Acest lucru se întâmplă în majoritatea statelor membre ale UE. De exemplu, în primele 6 luni ale anului 2023, proporția de energie electrică produsă din combustibili fosili a ajuns la 33%. Asta, pe fondul creșterii energiei produse din surse regenarabile – eoliană, solară și hidroenergie. Acest lucru are loc cu precădere în țări ca Austria, Portugalia, Estonia, Bulgaria.

Este, de asemenea, si cazul României, spun jurnaliștii de la Economica.net. Dispeceratul Energetic Național precizează că se pregătește să intre în iarnă cu 1.500 de megawați produși de prosumatori, adică de la acei români care și-au montat panouri solare la locuințe sau firme. Aceștia produc singuri energie electrică, unii mai mult decât consumă, astfel că surplusul intră în rețea, urmând să fie plătiți de distribuitori în baza unui contract.

Din ce în ce mai mulți români și-au montat astfel de panouri solare. Însă, spun specialiștii, statul nu ar trebui să se bazeze în aceste estimări pe energia solară, și să ia atât de mult în calcul acest sector de producție, pentru că, spun ei, sectorul este destul de vulnerabil din punct de vedere al condițiilor meteo.

Nuclearelectrica, compania care administrează Cernavodă, a raportat în primul semestru un profit net de 1,28 miliarde de lei, în creştere cu 5,6%, la o producţie mai mare cu 3%

Nuclearelectrica

, care administrează centrala nucleară din Cernavodă, a obţinut în primul semestru un profit net de 1,288 miliarde de lei, în creştere cu 5,6% faţă de prima parte a anului trecut (1,22 miliarde de lei). Producţia de energie a companiei a fost mai mare cu 3%, urcând la 4.920 GWh în primele şase luni ale acestui an, de la 4.779 GWh în primul semestru din 2022. Veniturile din exploatare s-au majorat cu 20,4%, la 3,77 miliarde lei, la 30 iunie 2023, de la 3,14 miliarde lei la finalul lunii iunie 2022.

”Profitul operaţional (EBITDA) a scăzut cu 4,7% faţă de aceeasi perioadă a anului precedent, semnificativ influenţat de creşterea cheltuielii cu contribuţia la fondul de tranziţie energetică datorat pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2023 care a fost cu 149,5% mai mare faţă de impozitul pe venitul suplimentar datorat pentru perioada similară a anului anterior. Principalele cauze ale creşterii acestei taxe fiind schimbările apărute în metodologia de calcul, precum şi creşterea bazei de calcul reprezentată de veniturile din vânzarea energiei electrice, care în semestrul I 2023 sunt mai mari decât în semestrul I 2022. Veniturile din exploatare au crescut cu 20,4% susţinută de creşterea cu 19,8% a veniturilor din vânzarea energiei electrice. Această creştere este determinată de creşterea cu 21,5% a preţului mediu ponderat, al energiei electrice vândută în semestrul I 2023 faţă de preţul mediu ponderat din aceeaşi perioadă a anului 2022, în condiţiile vânzării unei cantităţi totale de energie electrică similară (-1,3%)”, arată raportul companiei.

Cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a scăzut cu 48,7%, reprezentând 43,32% din total cantitate vândută, iar preţul mediu de vânzare pe această piaţă a fost mai mare cu 108,5%. Cantitatea de energie electrică vândută de SNN pe piaţa spot (PZU şi PI) în semestrul I 2023 a scăzut cu 16,4%, reprezentând 13,81 % din total cantitate vândută, iar preţul mediu de vânzare pe această piaţă a fost mai mic cu 48,5%.

Nuclearelectrica are planuri mari. Compania crește capacitatea de producție de combustibil nuclear pentru reactoarele 3 și 4 de la centrala Cernavodă. Când vor fi puse în funcțiune

Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 5.344.882 MWh în semestrul I 2023 (din care 2.346.037 MWh în trimestrul II 2023); din această producţie brută, consumul propriu tehnologic al Unităţilor în timpul funcţionării, precum şi în timpul opririlor asigurat din producţie proprie, a fost de 424.000 MWh în semestrul I 2023 (din care 195.000 MWh în trimestrul II 2023). Astfel, energia electrică produsă şi livrată în Sistemul Energetic National (SEN) a fost de 4.920.140 MWh în semestrul I 2023, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022 (4.779.204 MWh), reprezentând o creştere de 2,9%. În trimestrul II 2023 cantitatea de energie electrică produsă şi livrată în SEN a fost de 2.150.500 MWh, în creştere cu 8,1% faţă de nivelul înregistrat în trimestrul II 2022 de 1.989.873 MWh.

Nicolae Ciucă, întâlnire cu ambasadorul Republicii Coreea. Companiile sud-coreene sunt interesate să investească în centrala nucleară de la Cernavodă

Valoarea totală a programului de investiţii al Nuclearelectrica pentru anul 2023 este de 1,345 miliarde lei (fără componenta alocată plăţii serviciului datoriei aferent împrumuturilor pe termen lung), semnificativ mai mare decât valoarea programului de investiţii pentru anul 2022 (702,79 milioane lei conform BVC 2022 aprobat prin Hotărârea AGOA nr. 3/23.02.2022, respectiv 609,22 milioane lei conform BVC 2022 rectificat aprobat prin Hotărârea AGOA nr. 10/19.10.2022).

Programul de investiţii al companiei pentru anul 2023 cuprinde proiecte de investiţii necesare în cadrul Sucursalei CNE Cernavodă, al Sucursalei FCN Piteşti şi al sediului central, estimate a se realiza până la sfârşitul anului 2023, precum şi obiective de investiţii cu finalizare în următorii ani.

Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% cu energie nucleară în totalul producţiei de energie, la nivel naţional. Sucursala CNE (CNE) Cernavodă operează două unităţi nucleare CANDU, care sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, o fabrică de combustibil nuclear şi se află în curs de realizare a unui ciclu integrat de combustibil prin achiziţia unei linii de procesare a concentratului de uraniu,