Unele povești despre milionarii lumii par prea frumoase ca să fie adevărate. Dar atunci când vorbim despre business sau investiții financiare, dramele sunt cu atât mai mari atunci când mirajul se sparge, cu cât duc la pierderea tuturor economiilor strânse de o viață, la drame în familie sau naționale.
Lumea afacerilor atrage de multe ori persoane care se gândesc la succesul pe termen scurt. Dificultățile de ordin legal nu mai contează la fel de mult. Așadar, nu e de mirare că există mai mulți băieți răi în această breaslă.
Unele dintre acțiunile lor sunt atât de șocante, încât s-au creat documentare despre ascensiunea și căderea acestor afaceriști. Nu considerăm că acesta e un articol de „educație financiară” pentru că vă învățăm cum să vă îmbogățiți, ci pentru că vă arătăm riscurile care pot apărea în lumea business-ului. Și vorbim inclusiv despre riscuri de natură morală.
Primul pe listă este Carlos Ghozn, un brazilian de origine libaneză. El a fost adus în 1996 la cârma Renault, pentru a salva afacerea de la disoluție. Lucru care a și reușit, iar în 1999, a pus bazele conglomeratului Renault-Nissan.
A luat măsuri mai puțin populare, precum radierea a 21.000 locuri de muncă. Chiar dacă măsura a funcționat, conducerea japoneză de la Nissan nu l-a acceptat niciodată. Înțelegerea a fost ca el să fie directorul executiv al Renault, iar Nissan să aibă propriul lider. Însă Ghozn s-a opus acestui lucru.
„Nu știu dacă el e singurul responsabil. Dar e responsabil de presiunea pe care a pus-o pe companie, pentru ce a încurajat ca metodă de management”, se spune în documentarul „Fugarul: Straniul caz al lui Carlos Ghosn”. Metoda sa de management a fost atât de draconică, încât mulți angajați au ajuns la sindromul epuizării. Iar alții s-au sinucis.
Iar încetul cu încetul, au apărut suspiciuni că folosea banii afacerii pentru a-și finanța activitățile hedoniste. Inclusiv o petrecere de 630.000 de dolari la Versailles. Toate aceste acțoiuni au dus la arestarea sa, în Japonia, în 2018. În noiembrie 2019, el a hotărât să se întoarcă în Libanul de origine… într-o cutie de instrumente muzicale. Afaceristul este dat în urmărire atât în Japonia, cât și în Franța.
Bernie Madoff este o legendă pe Wall Street. Însă firma sa de investiții, pe care a fondat-o alături de partenera de viață, s-a bazat pe minciuni. Cei doi au practicat o schemă Ponzi. Aceasta presupune investiția în ceva ce nu există cu adevărat.
Iar primii investitori își scot banii din contribuțiile ulterioare ale oamenilor interesați să investească. Este ca o schemă de MLM (multi-level-marketing), doar că ilegală. Iar la criza financiară din 2008, s-a aflat că Madoff practicase această ilegalitate de-a lungul întregii cariere.
El a fost închis și în închisoare a și murit, la vârsta de 82 de ani.
Acest documentar îl are în centrul său pe Markus Braun, fondatorul Wirecard. Chiar dacă această companie de plăți a avut un succes răsunător și a făcut ca Angela Merkel însăși să negocieze cu Xi Jinping achiziția de către Wirecard a unei companii chineze, realitatea era alta.
„Practic, o bancă germană trimitea bani prin nordul Angliei, dintr-un orășel minier, pentru toate aceste afaceri dubioase din alte locuri ale lumii. Vorbim despre miliarde de dolari ascunse în umbră”, se arată în documentar. Iar afacerile finanțate erau cel puțin suspecte: este vorba despre pornografie ilicită sau jocuri de noroc fără licență.
Cazul încă se judecă, însă lucrurile nu arată bine deloc pentru Markus Braun.
Cele trei documentare pot fi urmărite pe Netflix și au fost recomandate de Panorama.