Comisia amintește că de la 1 ianuarie 2022, sarea de mare și alte săruri pentru alimente și furaje sunt clasificate drept produse organice care se supun unei legislații specifice. Sărurile organice care sunt destinate a fi produse, preparate, etichetate, distribuite și introduse pe piață ca produse alimentare sau furaje, importate în sau exportate din Uniune, trebuie să fie obținute în conformitate cu principiile și normele generale pentru producția ecologică prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848”, se arată în documentul Comisiei.
Astfel, continuă executivul european, „sarea organică este obținută din mare, din depozite de sare gemă, din saramură naturală sau din lacuri de sare. Ea nu este un produs sintetic rezultat din reacții chimice sau obținută din efluenți din industria chimică, din instalații de desalinizare, dintr-o instalație de potasă sau prin reacții chimice de sinteză”. Ca urmare, „producția și prepararea trebuie să se desfășoare în locuri care nu sunt contaminate cu produse sau substanțe a căror utilizare nu este autorizată în agricultura ecologică sau cu poluanți care ar putea compromite natura organică a produsului produselor”.
Comisia Europeană (CE) intenționează să modifice legislația privind exploatarea zăcămintelor de sare, potrivit unui draft intrat în posesia PS News. Societatea Națională a Sării (SALROM) a arătat că aceste modificări ar afecta grav industria sării din țara noastră, iar 1.000 de angajați ar risca să-și piardă locul de muncă.
Cristian Bușoi, europarlamentar și vicepreședinte PNL, a explicat intențiile Comisiei Europene care nu vrea să interzică exploatările, ci doar să stabilească noi criterii pentru sarea organică. „Încă o dată, nu vorbim de a interzice exploatările, altele decât cele explicate în actul delegat, dar doar acestea vor putea fi promovate, etichetate, vândute ca și sare organică.”
Cristian Bușoi se arată dispus să apere interesele industriei sării din România și precizează că grupul PPE a făcut presiuni asupra Comisiei pentru ca modificările să fie mai flexibile și să nu afecteze grav industria sării din Europa.
Vicepreședintele PNL arată că grupul Verzilor, din Parlamentul European, ar putea să respingă proiectul Comisiei deoarece a cerut măsuri mult mai stricte. Decizia finală va fi în Parlamentul European, care va trebui să decidă dacă acceptă sau nu propunerea Comisiei.
„Este o propunere în formă de draft, ce urmează a fi finalizată, din informațiile pe care le avem, în perioada imediat următoare. Este o propunere care ține de un act delegat, de procedura de comitologie, asta înseamnă că Parlamentul European poate să spună „da” sau „nu” privitor la această propunere, nu intră pe fond, nu se fac amendamente pe articole, ci doar acceptă sau nu propunerea Comisiei Europene.
Încă din 2019 se discută despre acest subiect. Au fost semnale dinspre Parlamentul European și dinspre grupul din care fac parte de a simplifica și de a face mai puțin rigide condițiile în ceea ce privește obținerea sării organice. Deși Comisia Europeană merge în această direcție, clar va avea un impact asupra industria sării din Uniunea Europeană și România.
Încă o dată, nu vorbim de a interzice exploatările, altele decât cele explicate în actul delegat, dar doar acestea vor putea fi promovate, etichetate, vândute ca și sare organică. Sunt de asemenea de acord cu unele îngrijorări exprimate de SALROM, de societatea română care se ocupă de exploatările de sare și care, în contextul războiului din Ucraina, în contextul agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, a căpătat și o dimensiune regională, și evident una strategică, nu doar pentru România, ci și pentru țările din regiune. În funcție de cum va arăta actul delegat final, vom vedea în ce măsură putem să ne coordonăm pentru a avea cel mai bun rezultat pentru România și pentru industria sării din România.
Aștept versiunea finală a documentului. Mă aștept ca grupul Verzilor, grupul ecologiștilor din Parlamentul European, să inițieze obiecție pentru că ar fi vrut să fie și mai stricte condițiile decât cele din draftul care circulă în mod informal. Rămâne de văzut care ar putea fi cea mai bună strategie. Mulți colegi din grupul PPE au făcut presiuni pe Comisia Europeană să fie mai flexibilă în descrierea condițiilor privind obținerea sării organice. Trebuie clarificate niște lucruri pentru a rămâne, totuși, și cu exploatările clasice, cele care se fac în România, și să aibă o piață de desfacere pentru că nu va putea fi totul obținut din mare sau din felul în care sunt explicate condițiile pentru sarea organică”, a declarat Cristian Bușoi pentru PS News.
De asemenea, inclusiv Carmen Avram, europarlamentar PSD, s-a arătat dispusă să apere interesele industriei sării din România: „Proiectul Comisiei e încă în discuție, nu e finalizat și, deci, încă nu a ajuns în Parlament. În momentul în care forma finală va fi trimisă Parlamentului, membrii Comisiei pentru Agricultură, inclusiv eu, vor modifica propunerea, astfel încât ea să nu fie nici contrară legislației europene, nici – mai ales – sectorului sării din România”, a declarat Carmen Avram.
Societatea Națională a Sării se declară categoric împotriva proiectului Comisiei Europene, avertizând că proiectul menționat ar exclude majoritatea producătorilor europeni de sare sub formă de cristale sau obținută prin vidare, respectiv mai mult de 90% din producția de sare de pe continent. Totodată, aceștia spun că proiectul de lege menționat nu este bine documentat științific și nu este justificat. Proiectul avantajează produsele de sare de mare și producătorii situați în zonele de coastă, încălcând, astfel, Regulamentului Uniunii Europene, respectiv obiectivul de încurajare a produselor ecologice realizate în diferite zone ale acsteia. În același timp, aceștia spun că sarea naturală sub formă de cristale extrasă din minele tradiționale de sare păstrează puritatea și naturalețea produsului și poate fi considerată sare ecologică.
Dacă proiectul va fi implementat, acesta ar aduce așadar prejudicii celui mai mare producător de sare din România și implicit muncitorilor din această companie. Potrivit datelor publice, în 2021 avea 1437 de angajați. Toți acești muncitori sunt amenințați acum de posibila legilație a Uniunii Europene. Dacă ea va fi aplicată, Societatea Națională a Sării ar putea fi nevoită să facă disponibilizări masive. Societatea se ocupă cu exploatarea sării din subsol, prin urmare aceasta fie ar trebui să se apuce să exploateze sare din altă parte (de pildă lacuri sărate sau Marea Neagră), fie ar trebui să implementeze o tehnologie care nu poluează, după standardele cerute de Comisia Europeană. Ambele variante sunt dificile și implică totodată investiții masive în reconversie profesională, de vreme ce muncitorii ar trebui să folosească tehnologii noi. Costurile ar conduce cel mai probabil la concedieri masive în cadrul companiei.
Cu mai puțin muncitori, va scădea și producția națională de sare. Ca urmare a războiului din Ucraina, Societatea Națională a Sării a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Producția și exporturile de sare au cresut seminficativ în ultimii 2 ani. De pildă, în 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.
Prin urmare, dacă proiectul va fi implementat, nu doar societatea și muncitorii din cadrul companiei vor avea de pierdut. România și-ar putea pierde locul în cadrul celor mai importanți producători și exportatori de sare din Europa de Est.