Controlul averilor în 2024. Ce se întâmplă dacă primeşti şi nu declari la ANAF o moștenire în bani

Unul dintre subiectele sensibile, dar și de mare actualitate în 2024, îl reprezintă controlul marilor averi de către ANAF. Anumite categorii de venituri și de persoane urmează să facă obiectul verificărilor ANAF, iar termenul de prescripţie este de cinci ani, astfel că Deloitte a oferit mai multe lămuriri legate de noua situaţie fiscală.

„Din acest motiv, considerăm util ca metodele indirecte utilizate în acest scop să fie explicate, astfel încât persoanele vizate de aceste verificări să se poată pregăti temeinic, cu documente justificative. Să luăm exemplul unei persoane fizice în cazul căreia au fost identificate anumite riscuri de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în baza analizei de risc pe care autoritatea fiscală a derulat-o la un anumit moment dat.

Într-o primă instanță, organele fiscale au obligația să trimită contribuabilului o notificare de conformare pentru a îi oferi acestuia posibilitatea de a preveni materializarea respectivelor riscuri.

Prin această notificare, persoanei vizate i se acordă un termen de 30 de zile pentru a depune declarațiile fiscale lipsă sau pe cele rectificative sau pentru a prezenta explicații cu privire la motivele pentru care consideră că nu datorează respectivele impozite, din varii rațiuni fiscale (spre exemplu, obținerea unor venituri neimpozabile sau scutite etc.).

În cazul în care riscurile fiscale nu au fost înlăturate, va începe verificarea. Astfel, persoana în cauză are obligația să depună o declarație de patrimoniu și de venituri detaliată, în termen de 60 de zile de la primirea avizului de inspecție, însoțită de documente justificative.

În etapa următoare, inspectorii examinează documentele și informațiile referitoare la fluxul de fonduri cuprinse în declarațiile contribuabilului și evoluția valorii patrimoniului pe perioada verificată, concentrându-se pe operațiunile care au condus la evidențierea riscului de neconformare.

Sancţiuni ANAF pentru nerespectarea termenului limită la e-Factura. Ce amenzi se vor aplica după 31 martie 2024

Ulterior, echipa ANAF selectează una dintre metodele indirecte de stabilire a veniturilor prevăzută de legislație, metodă care va fi utilizată în cadrul verificării, solicită informații și documente suplimentare de la contribuabil, dacă este necesar, stabilește baza impozabilă pe fiecare categorie de venit supusă impozitării (din surse identificate și/sau din surse neidentificate) și, dacă este cazul, impune sume suplimentare principale de plată, precum și obligațiile accesorii aferente acestora (dobânzi și penalități).

Este important de menționat că pe toată perioada desfășurării controlului, persoana verificată are dreptul de a depune orice documente și informații pe care le consideră necesare pentru clarificarea situației sale fiscale. Prin urmare, chiar și după depunerea declarației de patrimoniu, contribuabilul poate aduce informații suplimentare celor incluse în declarația deja depusă.

Una dintre cele mai importante etape ale verificării este selectarea și aplicarea metodei indirecte de stabilire a veniturilor, motiv pentru care înțelegerea acesteia este esențială.

Legislația fiscală prevede trei metode indirecte de stabilire a veniturilor, fiecare fiind aleasă în funcție de particularitățile cazului analizat.

Ce se întâmplă dacă primești și nu declari o moștenire în bani

Prima și cea mai folosită este metoda

sursei și utilizării fondurilor și este aleasă atunci când există indicii că persoana fizică verificată a avut cheltuieli mai mari decât veniturile.

Astfel, analiza pornește cu evidențierea cheltuielilor din perioada verificată, a utilizării diferitelor sume de bani (spre exemplu, finanțarea societăților deținute prin împrumut-acționar) și cu determinarea veniturilor din surse identificate (cum ar fi salarii, dividende sau alte încasări care, sub o formă sau alta, au făcut obiectul raportării către o autoritate/instituție de stat – spre exemplu, primirea unor sume de bani cu titlu de moștenire, care va fi fost raportată fiscal de către notarul public).

În final, dacă cheltuielile din perioada analizată sunt mai mari decât totalul veniturilor din surse identificate, rezultă așadar că persoana fizică a dispus și de alte sume pentru a efectua respectivele cheltuieli, sume care, în absența identificării lor precise de către contribuabil și de către autorități, se vor constitui cel mai probabil în venitul suplimentar considerat a fi provenit din surse neidentificate. Acest venit este cel care se impozitează cu 16% în prezent și cu 70% după 1 iulie 2024, conform noilor reglementări.

Din verificarea conturilor bancare, ANAF poate depista venitul suplimentar nedeclarat

A doua metodă

este cea a fluxurilor de trezorerie și este utilizată în cazul în care operațiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfășurat, în principal, prin conturi bancare și financiare, iar sumele încasate sunt semnificative. În cadrul acestei metode, este determinată valoarea intrărilor de fonduri în conturile bancare și financiare ale persoanei verificate, din care se scad sumele provenite din surse neimpozabile.

Apoi se adaugă cheltuielile efectuate cu numerar, mai puțin cele provenite din surse neimpozabile. Suma astfel obținută constituie venitul impozabil, din care se scade cel declarat și astfel se obține venitul suplimentar nedeclarat. Ulterior, ANAF stabilește cât din acest venit provine din surse neidentificate (și se impozitează cu 70% după 1 iulie 2024) și cât, din surse identificate (caz în care se aplică tratamentul fiscal corespunzător).

ANAF, controale severe la influenceri, cei care se ocupă cu criptomonede și cei care oferă servicii de înfrumusețare

Persoanele care consideră că există posibilitatea să facă parte din această categorie trebuie să păstreze o evidență clară a tranzacțiilor efectuate din conturi, să precizeze la fiecare tranzacție scopul plății, pentru a o identifica mai ușor ulterior (chiar și la cele de mică valoare), dar și a plăților în numerar. În plus, este indicat să își urmărească evoluția patrimoniului și să arhiveze documentele justificative, în special atunci când acesta crește pe baza unor venituri anterioare căsătoriei și se transformă ulterior în bunuri comune.

De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită situațiilor în care se transferă fonduri între membrii familiei pentru efectuarea anumitor cheltuieli comune semnificative sau rambursări de împrumuturi de la cunoscuți, împrumuturi care nu au fost documentate și care au fost poate acordate anterior în numerar, donații primite din străinătate etc.

Ce se întâmplă dacă în acte nu apar cheltuielile de trai

A treia metodă indirectă de stabilire a veniturilor

este metoda patrimoniului net (toate bunurile pe care le deține persoana verificată minus datorii), utilizată atunci când se constată creșteri semnificative pe parcursul perioadei analizate. Această metodă poate fi folosită în situațiile în care personale fizice nu au cheltuieli personale sau ieșiri de fonduri, ci doar acumulări, respectiv o creștere accelerată a patrimoniului (o posibilă explicație fiind cea a decontării de către o societate comercială a tuturor cheltuielilor de trai).

Verificarea începe cu stabilirea patrimoniului net al persoanei controlate la începutul și sfârșitul perioadei analizate, ca diferență între valoarea totală a bunurilor, activelor și a altor titluri și dețineri și totalitatea datoriilor. Apoi se determină creșterea patrimoniului net, la care se adaugă cheltuielile personale și se scad veniturile neimpozabile, pentru a se stabili venitul impozabil. Din acesta se scade venitul încasat declarat și rezultă posibilul venit suplimentar nedeclarat, din surse identificate și/sau neidentificate, cărora li se va aplica tratamentului fiscal prevăzut de lege.

În concluzie, deși verificarea situației fiscale personale este o procedură complexă și, de cele mai multe ori, anevoioasă pentru contribuabili, persoanele fizice au la îndemână o serie de pârghii și bune practici pentru a se asigura că trec prin acțiunea de control cât mai rapid și potențial fără sume suplimentare de plată. Spre exemplu, este dezirabil ca acestea să își țină o formă de „contabilitate personală”, măcar în varianta ei cea mai simplistă (chiar dacă nu sunt obligate de lege), prin care să urmărească veniturile și cheltuielile, având în vedere că verificarea se poate extinde asupra veniturilor pe o perioadă de până la cinci ani.

Totodată, o strategie clară și bine pusă la punct pe parcursul activității de control poate aduce beneficii majore, atât din perspectiva conformării cât mai exacte la cerințele administrației fiscale, cât și prin prisma cunoașterii și apărării drepturilor personale.

Cine este luat la ochi de Fisc. Mare avere înseamnă averea proprie dar și bunurile rudelor până la gradul 2

În iunie 2023, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a emis Ordinul nr. 920 din 13 iunie 2023 privind persoanele fizice cu averi mari. Avocatul Alina Savin a subliniat faptul că valoarea de 25 milioane euro ca definiție a unei mari averi pentru o persoană fizică nu e nici mult, dar nici puțin pentru România, însă noutatea e alta:

“Din iunie, anul acesta, mare avere înseamnă 25 de milioane de euro. Cum am mai spus, nu știu, nu e mult, nu e puțin pentru România. Pare să fie o sumă pentru alte țări. Nici nu se discută de mare averi pentru valori de acest gen. Noutatea vine prin pragul de sumă. Până în iunie anul acesta erau 20 de milioane, acum sunt 25 de milioane de euro și modalitatea de calcul a acestor sume.

Până acum aveam per persoană, ca să spun, per CNP, ca să spun așa. Acum se consideră sau se ia în calcul mare avere, grupul, adică familie până la soț, soție, să zic rang unu și grupul extins care se duce până la rangul doi. Deci dacă din familie se calculează și se atinge acest prag de cele mai multe ori se depășește, atunci ești considerat «mare avere»”, afirmă av. Alina Savin.

„Prezumția de bună credință există”

Conform Ordinului 920 din 13 iunie 2023, art.2, alin.2 și 3, “grupul extins al persoanelor fizice cu averi mari este constituit din grupul persoanelor fizice cu averi mari şi din persoanele fizice soţi/soţii şi rude/afini de până la gradul al doilea ai/ale acestora”, iar “Agenţia Naţională de Administrare Fiscală notifică persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari”.

“Partea bună, să zicem, la ce înseamnă mare avere, adică atenția din punct de vedere al verificării și al optimizării verificării pentru categoriile de persoane care intră la mari averi, vine din faptul că Fiscul le dă o perioadă în care ei își pot regla, de 30 de zile de la momentul la care începe verificarea documentară, își pot regla anumite erori.

Prezumția de bună credință există și trebuie să vă spun că din experiența noastră, care nu-i puțină, nu-i multă, câtă e România? N-aș putea să spun că am fost martorii unor abuzuri sau că nu am fost înțeleși sau că nu a fost răbdare sau termene care să se amâne tocmai pentru a dovedi o situație de fapt fiscală corectă”, a afirmat av. Savin la Gândul Exclusiv.

 „Este o perioadă în care poți să-ți reglezi declarațiile unice pe care trebuie să le depui la ANAF”

Există cazuri în care o persoană fizică uită să menționeze ceva în declarația către ANAF, în astfel de situații existând termene de grație.

“Este o perioadă în care poți să-ți reglezi declarațiile unice pe care trebuie să le depui, declarațiile cu privire la venituri pe care poate le-ai obținut din alt stat, dar tu fiind aici cu CNP și nedepunând declarația după 83 de zile, 183 de zile în alt stat, ca să arăți statului român că ești în rezident fiscal într-un alt stat, trebuie să depui declarația.

Dar, dacă n-ai depus, statul român consideră că veniturile sunt aici, că ești rezident român și că aici trebuie să-ți plătești, să-ți impozitezi veniturile.

Aici trebuie ele fiscalizate. Deci îți de un termen, având în vedere că de regulă, persoanele care sunt încadrate la mare averi au activitate intensă și atunci sunt foarte multe documente de pus în ordine, i se acordă pe verificare documentară, un termen în care să-și mai rezolve din anumite neclarități care apar sau chestiuni care apar diferite în baza de date ANAF-ului versus situația reală”, a subiniat av. Alina Savin.

Discrepanțele care apar în baza de date ANAF trebuie lămurite de contribuabil

În cazul în care apar diferențe între situația de la ANAF și cea reală, acest lucru este cauzat de nedepunerea acestor declarații, avocata Alina Savin a punctat că astfel de discrepanțe  “sunt sancționate contravențional”.

„Doar că este foarte complicat atunci când nu ai depus, când Fiscul ar putea să spună nu mai interesează. Tu ai obținut venituri oriunde, nu știu că există, că nu există o convenție de evitare a dublei impuneri, nu are atât de mare relevanță. Oriunde ai făcut tu venitul, dacă nu ai anunțat fiscul din România prin această declarație unică, uite, eu acolo fac venit, acolo sunt mai mult de 183.

Acolo e centrul intereselor mele economice. Familia mea, tot, îndeplinesc condițiile de a fi rezident în statul respectiv, statul român consideră că tu ai venit și ai cheltuit nu știu, 100 lei și ai declarat un leu.

Și atunci aceste discrepanțe care apar în baza de date ANAF trebuie lămurite de contribuabilul care nu a făcut niște demersuri. (…) Contribuabilul trebuie să facă în fiecare an. Adică el, în fiecare an, trebuie să depună o declarație care să arate ANAF-ului că se schimbă situația lui”, a mai spus avocatul.

Când face ANAF verificarea încrucișată pentru marile averi

Există, însă și categorii de persoane, cum ar fi funcționarii publici, care au rude de gradul 1 și 2 cu averi foate mari. Și în astfel de cazuri se face un anume tip de verificare. Întrebată dacă se face cumva un control încrucișat între ANI și ANAF, av. Alina Savin a adus următoarele explicații:

„Da, se face verificarea în primul rând pe persoana care a obținut un venit mai mare. Adică, să zicem, în exemplul dumneavoastră, soția care pe CNP figurează cu anumite venituri. Poate să fie un caz în care a depus toate declarațiile. Apropo de întrebarea dacă se verifică.

Da, se verifică și dacă nu se verifică și din eroare primești un astfel de aviz de verificare, dar tu ai declarațiile depuse, ești în situația ideală, pentru că imediat arăți și atunci și e clar că tu ori ai plătit în altă parte impozit și poate nici nu mai ai nevoie de altceva decât de declarația pe care în situația ideală, repet, este în care sunt depuse.

Dacă nu, înseamnă o verificare curată, din aceea pe toate metodele pe care le-a stabilit ANAF”, a continuat avocata Alina Sabin.

Cele trei metode prin care se realizează controlul ANAF asupra deținătorilor de averi mari

Cunoscutul avocat pe a cărui masă se află zeci de dosare ce țin de litigii, drept comercial și drept fiscal a explicat, în cadrul interviului, care sunt cele trei metode prin care se realizează controlul ANAF asupra marilor averi:

“Sunt trei metode prin care se verifică persoanele fizice, cel puțin la noi în România. Este metoda sursei venitului, adică aici, mai simplu spus, ce venituri ai declarate versus ce să le zicem, cheltuieli ai făcut.

Ai metoda de flux bancar sau de trezorerie, care înseamnă că tu în contul tău bancar ai primit și ANAF-ul vede niște sume mari de bani, ți-au intrat niște sume mari de bani pe care tu trebuie să le justifici, inclusiv împrumuturile, orice formă, orice formă la tine în contul tău de persoană fizică, în anii care sunt verificați, supuși verificări, repet, doar cei cinci din prescripție.

Dacă ai fluxuri mari pe cont, intrări mari de bani în cont, atunci ce trebuie să le justifici. Ele nu spune nimeni că nu sunt legale, doar că Fiscul vede și atunci tu ai o discrepanță între ce ai declarat versus ce ai în cont.

Și este metoda patrimoniului net, a treia care arată că tu, fără să se vadă un schimb de, adică o plată de preț sau un schimb de de numerar, o tranzacție pe cont bancar, dar să apari cu proprietăți și pur și simplu pe rolul tău fiscal, pe CNP-ul tău să-ți apară două, trei, patru proprietăți imobile sau mobile care pot fi foarte scumpe și atunci Fiscul are această metodă de verificare, poate utiliza toate cele trei metode, poate utiliza o singură metodă, de regulă se merge pe o singură metodă sau maxim două. Patrimoniul net este plăcerea lor!”, punctează Alina Savin.

Când se fac reverificările la Fisc și care e importanța cursului BNR în definiția deținătorului de mare avere

În ordonanța emisă de președintele ANAF în luna iunie a acestui an există, așa cum se știe deja, valoarea de 25 de milioane euro la cursul BNR din anul începerii controlului. De aici, se poate deduce că unele persoane fizice, în funcție de cursul BNR, pot ajunge să fie verificate sau nu. Așadar, depinde de acest curs al BNR dacă vei fi fi luat la puricat sau nu de către inspectorii Fiscului, pentru că poți oscila a fi un pic sub valoarea de 25 milioane euro sau un pic deasupra ei.

Avocata Alina Savin explică faptul că tocmai din această cauză se fac reverificări de intrare a persoanelor în categoria de mari averi o dată la 3 ani și de scoatere o dată la șase ani.

“Da, diferențele de curs te pot scoate sau introduce în categoria marilor averi. Doar că nu e un lucru rău să fii în categoria marilor averi. Vorbesc acum din punct de vedere procedural, de verificare a situației fiscale a persoanei fizice.

Este o prioritate pentru că și agenția trebuie să-și dozeze și direcția de verificare, resursa ca să poată să fie eficientă și să verifice ce este mai important. Și n-aș zice că există, că e o, cum să spun așa, o categorie defavorizată, ci dimpotrivă, o categorie căreia i se de dreptul să-și regleze anumite neconcordanțe, e adevărat, în aceleași termene ca și pentru celelalte persoane. Nu există niciun fel de discriminare din punctul ăsta de vedere. Dar nu e un lucru rău să fii în această categorie.

Controlul e destul de amănunțit. Adică un control de genul ăsta înseamnă ultimii 5 ani. Așa, când ne gândim acum, zicem da, e, am avut asta când începem să ne uităm pe extrase de cont, la fiecare tranzacție de nici nu mai știi cine a fost, către cine ai dat, te uiți la nume către care ai virat tu sume de bani și jur, nu mai știu cine sunt.

Chiar am avut situații de genul ăsta, nu mai știu, Alina, nu mai știu cine e. Caută-l în telefon, caută-l în email-uri. Adică e o muncă destul de grea, de minuțioasă și care presupune o pregătire în acest domeniu, care nu este puțin lucru, asta o dată, doi, este declarația de patrimoniu că este, zic eu, cel mai important document pe care trebuie să-l completezi la momentul la care începe o verificare.

Altfel spus, simplu, simplu de tot. Există trei categorii: analiza de risc, verificarea documentară și verificarea propriu-zisă, cu control. Analiza de risc înseamnă basic, cum a zis și domnul președinte ANAF, am găsit 20 de milioane de CNP-uri, le-am băgat și am calculat niște sume. Nu știu dacă noi mai suntem 20 de milioane, dar să zicem, se calculează BASIC, adică foarte, foarte, foarte perimar. Veniturile pe care le-ai declarat versus ce bunuri ai.

Dacă există o discrepanță, ăsta e primul nivel. Dacă sunt discrepanțe mai mari de 10% respectiv 50.000 lei, ceea ce nu e greu, atunci intri într-o analiză de risc. Dar și aici vin niște prioritizări, că dacă ești mai aproape de valorile astea prag, îți vine rândul când ți-o veni. Dacă ești mai sus, ești printre primii. După care vine verificarea documentară. Primești doar un aviz și ți se spune ești în verificare documentară.

În baza noastră de date apăreți cu aceste neconcordanțe între situația reală și cheltuielile dumneavoastră, veniți și lămuriți. Ai 30 de zile, după care se mai dau încă 30 de zile. Dacă după această verificare documentară, nu ești în control în momentul ăla, e doar o verificare documentară.

Dacă, după această perioadă, nu reușești să pui la dispoziție ANAF suficiente documente, informații probatorii de oricare fel că sarcina probei la contribuabil stă atunci ori se închide cu o decizie de încetare că este lămurit, ori dacă nu este lămurit, se face o decizie de verificare și începe o verificare efectivă, cu aviz de verificare a persoanei, cu declarația de patrimoniu în spate, pe care o primești cu carta pe care o primești, care are patru pagini și care are toate drepturile și obligațiile.

Acolo trebuie citit cu atenție ce drepturi ai, ce trebuie să ceri, ce poți să ceri, ce trebuie să facă ANAF-ul, ce trebuie să faci tu și să pui la dispoziție”, a spus,  avocata Savin la Gândul Exclusiv.

Averea nejustificată presupune o impozitare de 70 la sută

În ce privește averile unor persoane care sunt transferate în conturi din offshore, și acestea – ne asigură avocata Savin, sunt verificate de ANAF și chiar există toate pârghiile prin care se realizează aceste controale.

Av. Savin a subliniat, în interviu, că “ANAF are o capacitate fantastică de a verifica într-un timp real orice formă de venit cu omologii din toată lumea”.

“Cred că prima dată pleacă de la ce avem noi în conturile bancare. Iar în declarația de patrimoniu există cel puțin două rubrici în care trebuie să spui orice fel de venit ai din străinătate, din țară, din orice tip de activitate care implică venit și atunci e un fals în declarație dacă nu o faci tu, dar nu ai niciun interes să nu faci asta.

Dacă ANAF-ul din România cere ANAF-ului din – hai să zicem, Cipru, că e mai aproape de noi – ei nu știu detalii despre un contribuabil, categoric că va primi toate informațiile. S-ar putea să facă chiar și în paralel cu furnizarea informațiilor de către mine. Iar eu dacă am niște bani, niște venituri pe care le-am obținut de acolo, le-am impozitat acolo.

N-am de ce să spun că nu, pentru că, cumva, chiar dacă din punct de vedere al fiscalității, lucrurile sunt închise față de România, el este pentru mine un venit. Adică s-ar putea să nu pot să justific niște cheltuieli pe care le-am făcut.

Apropo de modificarea nouă, cu adevărat nouă, care a apărut acum, cu măsurile fiscale pentru România consolidată pe termen lung, 70% este impozitul pe veniturile pe care nu le justificăm, față de 16% cât e în mod normal. Deci, tot ce nu justifici are un impozit de 70%”, completează avocata Alina Savin.

Ce se întâmplă când apar împrumuturi dubioase în declarațiile de avere

Avocata Alina Savin cunoaște, prin prisma profesiei, cazuri în care, în declarațiile de avere au existat omisiuni ale unor împrumuturi de sume foarte mari de bani. Și pres a a evidențiat, de-a lungul timpului , astfel de exemple, în unele cazuri fiind vorba de împrumuturi fictive și de fals în declarații. Cu toate acestea, ANAF nu a sesizat mai departe organele de anchetă.

„ANAF-ul se duce încrucișat, raportat la toate declarațiile pe care le face o persoană verificată, dacă există. Adică, sigur, există astfel de finanțări în numerar de la persoane fizice.

Finanțările astea pe numerar sunt din ce în ce mai puține și clar controlate de oficiu de spălare a banilor, că de asta trebuie să facem atâtea declarații când dăm mai mult de 10.000 euro. Doar că dacă i-ai dat cash și depășești și acest  10.000 euro atunci trebuie să…  categoric că tu apari la ANAF cu discrepanță între venituri. Și atunci ei verifică exact pe metoda fluxurilor bancare despre care vă spuneam.

Dacă există niște justificări, într-o limită a bunului simț, aici, apreciază, raportat holistic la tot ce înseamnă persoana verificată, că nu pot s-o iei punctual, dacă ea are o situație financiară bună și cumva justifică într-o limită niște sume, atunci da, într-adevăr a făcut. Dacă nu, o să intre pe ce discutam, 70% dacă n-are un caracter penal și deja ne ducem în altă poveste și e mult mai complicat”, precizează Alina Savin.

„Să-l doară când îl corectezi, să plătească la buget, să țină cont pe viitor”

Întrebată care ar fi motivul pe care l-ar avea Fiscul, în cazul în care descoperă fapte de natură penală, să nu sesizeze organele de anchetă, av. Alina Savin a subliniat câteva aspecte importante legate de asemenea situații nedorite:

„N-aș putea avea decât o părere generală. Cred că e de la caz la caz. Raportat la istoric, trebuie să ții cont de tot, de istoricul contribuabilului, de activitatea lui în România, de veniturile lui, de tot. Dacă într-adevăr ce a făcut arată că de fapt s-a eludat de la plata unor taxe, atunci intrăm pe evaziune și trebuie verificat.

Este doar o prezumție pe care organul de control o face raportat la ceea ce găsește. Dacă este așa sau nu, categoric va spune organul de anchetă penală. Dar, de regulă, se merge pe impozitare și pe bani la buget și mai puțin pe aspecte penale. Cred că ăsta e și scopul, să-l corectez, să-l doară când îl corectezi, să plătească la buget, să țină cont pe viitor”, mai menționează avocata Alina Savin la Gândul Exclusiv.

Amnistia fiscală, între a fi dată acum sau niciodată!

În România, au existat câteva momente, după decembrie 1989, când a fost lansată în dezbatere ideea realizării unei amnistii fiscale. Prezentă la Gândul Exclusiv, av. Alina Savin e de părere că o astfel de măsură ar fi de bun augur. Iată care este opinia sa:

“Să știți că, de exemplu, cu niște ani în urmă, Germania a fost una dintre țările care a făcut, am mai spus asta, care a făcut un fel de amnistie fiscală și care a anunțat din timp că persoanele care vin și își declară veniturile nu vor fi întrebate de unde le au și vor fi impozitate, că ăsta era și scopul până la urmă, să obții cât mai mult la bugetul de stat. Trebuie să vă spun că a fost istoric ce încasări la buget s-au făcut într-o țară ca Germania (…)

Deci oamenii au zis da, prefer să plătesc și să nu mai discut niciodată și oameni care probabil că nu erau chiar în neregulă, dar poate au fost mai dezordonați. Ar putea fi! (n.r.- un moment propice pentru amnistia fiscală). Sunt foarte mulți bani care ies pe marjele astea de risc. Adevărat că așa cum spuneam și la început, verificările sunt pe niște informații simple. Pe de o parte, ANAF-ul nu are o bază de date foarte bine pusă la punct.

Pe de altă parte, nici contribuabilul nu e foarte bine educat în sensul ăsta. Adică cu declarații depuse la timp pe toate tipurile de venit. Și atunci apar aceste discrepanțe. Dar înclin să cred că ar putea să fie o chestie bună și pentru țara noastră”, declară Alina Savin.

Despre averile influencerilor, vedetelor, afaceriștilor cripto

Integrativ, marile averi se regăsesc și în rândul unor influenceri de marcă, a unor vedete sau a unor personaje avantajate de explozia afacerilor cu criptomonede. Ce fel de control ar putea realiza Fiscul în astfel de cazuri? Av. Savin a dat explicațiile necesare la Gândul EXCLUSIV:

„Sunt câteva categorii ca aceste categorii de influenceri, care vorbesc de niște categorii noi de venituri, activități versus venituri. Dacă la influencer este o activitate cu caracter accidental, ea se merge printr-o reținere la sursă.

O dată, asta cu caracter accidental o stabilește. Dacă este o formă continuă, trebuie să intri într-un ordin, într-un organ profesional cu un cod, adică o persoană fizică autorizată care se înregistrează la Registrul Comerțului și care funcționează ca orice PFA.

Dacă există o discrepanță între ce a declarat sau nu a declarat, nu este neapărat o prezumție de rea credință. Adică nu există neapărat rea credință. Plecând de la prezumția de bună credință, nu a declarat, nu e nicio problemă.

Noi am sesizat aceste inadvertențe venituri versus cheltuieli și atunci când începe verificarea documentară sau verificarea de persoană fizică, inspecția respectivă, atunci verifici sumele, dar trebuie să le declari”, spune avocata.

Turnătorii la ANAF pot fi trași la răspundere

Despre ultima „invenție a ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, legată de sesizările pe care oricine le poate face la ANAF cu privire la alte persoane pentru a fi realizat un control al averii și procentul pe care l-ar primi acea persoană socotită de mulți analiști drept o revenire la scară largă a turnătoriei, av. Alina Savin are propria opinie.

“Nici asta nu-i neapărat o invenție a noastră. Nu suntem așa creativi nici aici. Doar că da, dacă faci o sesizare, nu trebuie să fie anonimă ca să se ia în considerare sesizarea. Acum, na, având în vedere că – apropo de lipsa de personal – până și cei de la Antifraudă pot face verificări, documentare și așa mai departe, deci sesizări se pot face oriunde se consideră că cineva îi bagă în seamă, spui cum te cheamă și îți spui ce crezi tu.

Dacă la final, după verificare, acea verificare se închide cu o decizie zero. Da, și faptul că nu există niciun aspect penal în povestea respectivă, categoric că pot să fac și chiar ar trebui să fac, dacă pot să-i mai liniștesc pe alții care poate din răutate ar mai face o astfel de verificare și un astfel de aviz creează niște emoții și niște prejudicii într-o familie, bineînțeles, niște costuri să te pregătești ș.a.m.d. (…)

Turnătorii pot fi trași la răspundere în cazul în care sesizarea respectivă nu este solidă și verificarea se închide cu zero!”, conchide avocata Alina Savin.

„Pot exista venituri curate, nedeclarate, nu e nimic rău în asta!”

Întrebată dacă, la această oră, în legislația fiscală există lipsuri, av. Alina Savin a afirmat că, din punctul său de vedere, nu e vorba despre ceva ce ar mai trebui adăugat.

„În legislație aș zice că nu. La capitolul de înțelegere a fenomenului de către persoanele care urmează să fie verificate, suntem un pic precari, pentru că oamenii încă nu consideră că e un lucru unde îți trebuie cine știe ce.

Vreau să vă spun, fără să fiu eu neapărat de partea asta, că este foarte mare nevoie de persoane pregătite care să asiste – că sunt mari averi sau nu – să asiste aceste persoane pe durata controlului, pentru că sunt foarte multe lucruri care se pierd pentru că nu au cunoștințe și este păcat. Adică sunt venituri curate, impozitate, poate nedeclarate.

Nu e nimic rău în asta, poate n-au fost respectate niște proceduri și atunci când începi să iei la puricat atâția ani, că ne gândim, nici luna trecută nu mai știm, poate sau acum două luni, foarte… așa, la detaliu, într-un extras de cont, ce am cheltuit.

Deci, da, aș zice că la legislație nu stăm atât de rău!”, a încheiat avocata Alina Savin, la Gândul Exclusiv.