Creştere uriaşă a firmelor închise în prima parte a anului: 4.038 de firme, dizolvate numai în Bucureşti

Este record al numărului de firme dizolvate în primele patru luni din 2024: peste 16.000 firme închise. Numărul societăţilor ajunse la falimenta crescut cu aproape 16% în primele cinci luni din acest an, până la 19.229, faţă de 16.608 în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Stimulent financiar pentru firmele care angajează elevi și studenți pe timp de vară în 2024. Câți bani se dau de la stat

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 4.038 de firme (număr în creştere cu 14,59% faţă de ianuarie – mai 2023) şi în judeţele Ilfov (1.082, plus 48,22%), Cluj (1.017, plus 22,97%), Constanţa (998, plus 28,77%), Timiş (867, minus 2,36%) şi Iaşi (744, plus 39,59%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna, respectiv 96 (plus 6,67% faţă de primele cinci luni din 2023), Ialomiţa (107, plus 16,30%), Mehedinţi (125, plus 25%) şi Caraş-Severin (127, plus 17,59%), potrivit stiridisapora.ro.

Domeniile care afectează cele mai multe firme

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în ianuarie – mai 2024, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.201 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 12,72%.

Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.957 (plus 27,82%), 1.878 (plus 13,61%), respectiv 1.633 (plus 15,16%).

Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, anunţă Ministerul de Finanţe.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023”, anunţă Ministerul de Finanţe.
Veniturile totale au însumat 225,38 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 14,1% (an/an), susţinută cu precădere de încasările din venituri curente – impozit pe profit, contribuţii de asigurări, impozit pe salarii, TVA şi venituri nefiscale.

Economia românească va funcţiona cu frâna de mână trasă în 2025. Țara noastră se confruntă deja cu un număr record de firme intrate în faliment

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 21,12 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023).

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,7%). Pe de altă parte, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-15,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 78,18 miliarde lei, în creştere cu 20,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,09 miliarde lei, consemnând o creştere de 37,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale (+38,2%). Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,3 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 47,89 miliarde lei, în creştere cu 18,1% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,5% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (12,90 miliarde lei în ianuarie-mai 2024, comparativ cu 11,89 miliarde lei în ianuarie-mai 2023).

Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a  politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 15,80 miliarde lei, înregistrând o creştere de 3,8%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,3%), în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun şi-a atenuat declinul (-8,3%), pe fondul avansului pozitiv semnificativ din luna mai a.c. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 17,62 miliarde lei, înregistrând un avans de 17,5% (an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 16,56 miliarde lei, în scădere cu 4,2% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 285,48 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 14,6% din PIB la 16,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 63,87 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 25,7% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 19,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,99 miliarde lei, cu 1,58 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 92,19 miliarde lei în creştere cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele cinci luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,13 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (910,58 milioane lei) care reprezintă 11,2% din total subvenţii.

Bani mai mulți pentru antreprenori. Guvernul a suplimentat bugetul pentru includerea a încă 2.000 de firme într-o schemă de ajutor

Alte cheltuieli  au fost de 7,66 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,79 miliarde lei, cu 3,38% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 37,8 miliarde lei, fiind de 1,48 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 25,5 miliarde lei.