Grîul şi porumbul sunt mai ieftine, dar produse rezultate din procesarea acestor cererale sunt mai scumpe. În ultimul an, au mai existat intervenţii ale statului în piaţa agroalimentară, precum plafonarea preţurilor alimentelor de bază, care se vede în statistici. Spre exemplu, dacă luăm în calcul preţurile alimentelor din urmă cu doi ani, cartofii, laptele, untul, uleiul şi zahărul au avut creşteri de peste 30-40%, conform datelor de la INS. Totuşi, dacă grâul şi porumbul nu s-au scumpit, iar motorina e mai ieftină la început de ianuarie 2024 decât în aceeaşi perioadă din anul trecut, de ce nu scad preţurile alimentelor? Ce se întâmplă în spatele acestor cifre şi de ce buzunarele consumatorilor nu resimt „facilităţile“?
„Problema este în felul următor: preţul cerealelor e 0,75-0,85 lei/kg, dar te duci la magazin să iei o pâine şi e minimum 2 lei (franzela – n. red.), dar ajunge şi la 6 lei, de ce nu scad preţurile pâinii, cărnii de porc sau mezelurilor? De ce nu văd o scădere la preţurile alimentelor? Noi fermierii primim subvenţie ca oamenii să cumpere alimente mai ieftine de la magazin, dar de unde să cumpere mai ieftin? Dacă eu vând grâul direct la un complex de porci cu 0,75-0,8 lei/kg, de ce nu se ieftineşte carnea?“, a spus Florea Zdrafcu, managerul fermei Zdrafcuflorea II, ce deţine o fermă de peste 1.500 de hectare cultivate cu cereale în localitatea Băileşti (judeţul Dolj).
El spune că a avut o brutărie timp de cinci ani şi a vândut pâinea cu 0,8 lei/kg, dar a închis-o din cauza lipsei personalului calificat. „Este rentabil să produci pâine, vă spun din experienţă, şi este rentabil şi să trimiţi grâul în Franţa, să vină la noi cocă congelată şi să se coacă pâinea aici“, a subliniat Zdrafcu, care crede că foştii săi colegi de industrie se uită doar la profitul pe care-l fac, potrivit ZF.ro.
Producători de fructe şi legume britanici manifestează luni în faţa sediului Parlamentului, la Londra, în semn de protest faţă de contracte de achiziţie ”nedrepte” prin care sunt legaţi de principalele şase lanţuri de supermarketuri din Regatul Unit, şi urmează să instaleze 49 de sperietori, adică procentul agricultorilor care riscă să-şi abandoneze culturile, relatează AFP.
Agicultorii spun că aproape jumătate dintre ei urmează să fie nevoiţi să-şi întrerupă activitatea în următoarele 12 luni, din cauza lipsei de reglementări în sectorul agroalimentar.
Ei cer cae aceste supermarketuri – ”big six”, Tesco, Sainsbury’s, Asda, Morrisons, Aldi şi Lidl – să-şi respecte ”fără excepţie” angajementele în privinţa volumelor produselor achiziţionate şi preţurilor.
Ei urmează aă afucă 49 de sperietori în faţa sediului Parlamentului, reprezentând procentul agricultorilor care riscă să fie nevoiţi să-şi încheie activitatea.
Această manifestaţie se desfăşoară în ziua în care deputaţii urmează să dezbată o petiţie prin care agricultorii le cer să revizuiască complet un cod de bune practici ale lanţului producţiei alimentare.
Lansată la iniţiativa întreprinderii Riverford Organic, care produse şi vinde coşuri cu fructe şi legume, petiţia a adunat peste 112.000 de semnături.
”Agricultura britanică este în genunchi”, iar ”mijloacele de subzistenţă ale agricultorilor noştri sunt reduse la neant”, denunţă fondatorul întreprinderii, Guy Singh-Watson.
”În lipsa unui tratament mai echitabil al agricultorilor, vom asista la o distrugere a agriculturii britanice şi a peisajelor, faunei şi comunităţilor rurale pe care aceasta le susţinea odinioară”, a subliniat el.
Manifestanţii consideră că numai o reglementare puternică, impusă de către Guvern, le poate permite agricultorilor să obţină cele mai bune contracte cu marile supermarketuri.
”Este întru totul normal ca agricultorii şi producătorii britanici să fie plătiţi la un preţ echitabil, iar examenul nostru al echităţii lanţului de aprovizionare va conribui la a răspunde acestor îngrijorări”, a declarat un purtător de cuvânt al Mediului, Alimentaţiei şi Mediului Rural.
Agricultorii sunt ”vitali” în sistemul alimentar al regatului, a subliniat el, preciznând că agricultorii britanici furnizează 60% dintre bunurile alimentare consumate în ţară.