Cum își negociază românii salariul. Aproape 2 din 3 angajaţi nu sunt mulțumiți de leafa primită. Cei mai mulți nu prea știu ce salariu să ceară la un interviu de angajare deoarece nu sunt la curent cu salariile practicate în domeniul lor de activitate sau la nivelul pieței, ceea ce îi face să nu știe ce sumă ar fi rezonabilă. Alții își doresc foarte mult un loc de muncă și se tem că, dacă cer un salariu prea mare, vor fi respinși de angajator și preferă să fie precauți.
Cei care se angajează pentru prima dată sau care nu au multă experiență în domeniul lor pot fi mai puțin siguri pe propriile lor cunoștințe și abilități și ezită să negocieze un salariu mare.
În plus, într-o perioadă în care economia nu este stabilă angajatorii pot fi reticenți în a oferi salarii mai mari. Subiectul a fost dezbătut recent și în mediul online, după ce un utilizator al platformei Reddit a mărturisit că nu știe ce să răspundă când este întrebat despre salariu, la interviuri.
„Nu știu cum să răspund la întrebarea asta la interviuri. De obicei mă învârt în jurul răspunsului (menționez că există un buget aferent și că aș fi dispus să consider orice ofertă, etc.) și nu dau o suma exactă. Dar aș vrea să știu cum să răspund cât mai ok din punct de vedere al relațiilor cu HR-ul. Mai ales că aplicând pe LinkedIn apare din ce în ce mai des această întrebare la acel chestionar”, a scris acesta pe Reddit.
Aproape 2 din 3 angajaţi nu sunt mulţumiţi de salariul actual şi chiar mai mulţi (71%) au de gând să negocieze cu angajatorul în viitorul apropiat pentru a obţine un salariu mai mare, potrivit BestJobs
Pentru a avea un reper în negociere, cei mai mulţi angajaţi (59%) îşi iau informaţii despre salariul potrivit de la prieteni sau cunoştinţe care lucrează în aceeaşi industrie sau ocupă rol similar, din statisticile oferite de surse oficiale sau platforme de recrutare (40%), iar 37% consultă instrumentele online de comparare a salariilor.
Într-o negociere, jumătate dintre angajaţi declară că argumentează nevoia pentru un salariu mai mare prin rezultatele bune pe care le-au avut la job, în timp ce aproape 16% menţionează volumul de muncă mai mare decât al colegilor şi tot atâţia sprijinul acordat colegilor pentru a-şi rezolva sarcinile de la job. Mai mult, criteriile pe care le iau în calcul pentru a-şi justifica nevoia de creştere salarială sunt experienţa (63%), evoluţia în cadrul jobului (53%), setul de competenţe (47%), vechimea (aproape 38%), salariul primit de alţi profesionişti din aceeaşi industrie sau cu acelaşi rol (aproximativ 19%) şi costul vieţii (peste 12%).
În comentarii, acesta a primit mai multe sfaturi despre cum ar trebui stabilită suma pe care să o ceară la un interviu. „Trebuie să îți afli valoarea și nivelul pieței. Eu mi-am triplat salariul în 2 schimbări de job într-un an așa. Eram atât de underpay încât de la un job la altul am avut o creștere de 90% și la job am aflat de la colegi că am cerut prea puțin. În 6 luni am primit mărire de 20%. Apoi am schimbat jobul și pentru că am fost abordat de ei să vin la interviu am cerut triplu față de primul salariu și am primit puțin mai puțin de triplu. FIY datorită inflației și a faptului că chiar câștigam puțin înainte această triplare nu m-a îmbogățit.”
„Same experience here, aproape am triplat la o schimbare de job.”
„Poți cere un interval în care te simți confortabil, nu neapărat o sumă fixă.”
„Recomand mai degrabă să zici mijlocul intervalului sau suma mai mare din interval. Zici 1000-2000, sperând la 2000, și HR-ul aude „e bine și 1000″”
„Ce buget aveți pentru acest post?”
„Am pus întrebarea asta sau altele similare, iar răspunsul a fost o altă întrebare de genul: “ce sumă te-ar motiva pe tine”, “tu știi de cât ai nevoie, în funcție de standardele tale”.
„Ultima mi s-a părut destul de neprofesională. În sensul în care nu plătim pentru munca ta, ci pentru cât ai tu nevoie/ ți-ar acoperi cheltuielile”, a răspuns autorul postării.
„Prima dată când te întreabă poți să te învârți în jurul răspunsului, așa cum zici tu, iar dacă insistă să-i dai o sumă, îi zici chiar ce sumă ai vrea, bazată pe o cercetare a pieței pe care o faci înainte de interviu.”
„Singurul lucru care contează e să nu le răspunzi la întrebarea „ce sumă te-ar motiva pe tine” până nu-ți răspund ei care e bugetul lor. E simplu, dacă bugetul lor e 500-1000 și tu le spui 300, ești fraier. Dacă spui 500 le-ai făcut un cadou, dacă spui 1100 s-ar putea să se uite puțin urât la tine, dar în cel mai rău caz îți oferă 1000. Alt lucru important e, după ce ți-au spus ei care e bugetul și tu ai motive să ceri mai mult, înseamnă că bugetul lor e mult prea mic și n-are sens să vă mai pierdeți timpul.”
„Din principiu nu dau curs niciunei invitații la discuții sau interviu până nu primesc un buget clar, să știu dacă ne pierdem timpul reciproc. Bonus, un buget clar din partea lor nu e doar suma minimă și suma maximă, ci descrierea candidatului care ar primi suma minimă și a aceluia care ar primi suma maximă, ca să știu din start unde mă încadrez.
Așa e civilizat, dar fiind o negociere pe bani la mijloc e „de așteptat” ca o parte sau alta să joace murdar. Și ăștia de la HR nu-s deloc proști. Mai ales pe domenii unde candidați calificați sunt mulți și oferte puține nu-ți permiți să ai pretenții, cam faci tot ce-ți cântă ei.
Așa că e important să-ți înțelegi contextul. Ești subcalificat? Supracalificat? Îs ei disperați să găsească un candidat potrivit sau ești tu disperat să-ți găsești de lucru? Dacă ești subcalificat și disperat să-ți găsești de lucru atunci singurul lucru de făcut e să le răspunzi primul politicos la întrebare. Dacă n-ai habar cam care e prețul pieței te uiți pe site-urile de review-uri gen undelucram.”
„Participi la mai multe interviuri pentru aceeași poziție. Primul interviu îl consideri fail și te folosești de el ca să afli bugetul lor. Le zici cât vrei tu, după care pui întrebări doar legate de salariu: cât se câștigă cu un an experiență? Dar cineva cu 2 ani? Etc. Folosești informațiile pentru următorul interviu ori pentru a-ți renegocia salariul curent. Ca bune practici recomand participarea la măcar 1 interviu o dată la 3 luni.”
„Îi întrebi în ce interval se plătește în firmă pentru postul respectiv, și pe baza autoanalizei pe care ți-o faci (de la junior la senior!), știi cât să ceri! Întrebarea despre intervalul de plată e cât se poate de normală!”
„Eu detest ideea asta de a considera nevoile mele în stabilirea salariului. Păi nevoile mele să zicem că sunt pe la 2k euro. Dar pentru jobul ăsta salariul în piață e pe la 4k. Cum facem atunci?”
„Depinde, dacă ai nevoie de acel job și îți place mult proiectul atunci poți cere o sumă mai mică, dacă este o firmă mare și proiectul este meh, atunci ceri o sumă care să te motiveze să te angajezi la ei. Depinde de experiență și de domeniul în care lucrezi, în teorie când mergi la interviuri trebuie să ceri mai mult decât câștigi acum.”
„Depinde de munca prestată, dar 3000 mi se pare un bun punct de plecare. Eu când am fost întrebat pentru o funcție de programator roboți atâta am cerut și am mai menționat că în 2-3 ani am așteptări de 7000. Asta pentru că știu cât de mult efort presupune. De ce să ne învârtim în jurul cozii, până la urmă pentru bani muncim toți. Nu cred că am auzit pe cineva să zică că merge la lucru din plăcerea de a-l îmbogăți pe X sau firma lui. Înțeleg că au și ei un buget anume, dar să corespundă cu ofertele de pe piață.”
„La primul interviu e okay să te învârți în jurul întrebării, dar dacă insistă, de ce nu încerci să dai un range decât o sumă fixă? Exemplu: în loc de a spune “mi-aș dori salariul de 5000 RON”, să zici “îmi imaginez salariul undeva între 3000-6000RON pentru început”. Îți dă mai multă marjă la negocieri, și nu te lasă să pari inflexibil.”
„Înainte de a ajunge la discuția asta m-am interesat de ceva intervale pe specializarea respectivă. Am propus echivalent cam 4x salariu anterior. Am primit oferta cu 2x salariul anterior. Datorită domeniului nișat am acceptat, iar în câteva luni pe proiect am ajuns cam la 3x salariul anterior cu bonificații etc. Este loc de mai bine, însă am asumat încheierea unui proiect, mai ales că acum de la mii de lei am trecut la mii de euro, iar mediul de lucru este confortabil.”
„Depinde foarte mult de domeniu și alți factori. De exemplu, la ultima experiență de acest gen, un soi de interviu online pt o poziție remote la o companie americană, când am fost întrebat cât aș vrea, eu eram pregătit să spun pe la 2500 euro, însă nu am zis o sumă clar și am spus că aș vrea să aflu mai multe despre volumul de muncă, cerințe, stres, expectations etc. Nu am menționat nicio sumă și atunci au zis ei. Și a fost aproape dublu față de cât aș fi zis eu. Pe scurt, nu cred că e bine niciodată să spui clar o sumă. Ei știu foarte bine ce buget au pt poziția aia. Dacă intenționează să plătească mai puțin decât acel buget, atunci cred că mai bine pleci, posibil să nu valorezi mare lucru pentru ei.„