Datoria mondială a atins un nivel record de 318.000 de miliarde de dolari

Datoria mondială a ajuns un nivel record. Ponderea datoriei în PIB a crescut anul trecut pentru prima dată din 2020, în condiţiile în care datoria mondială a înregistrat un nou nivel anual record, de 318.000 miliarde de dolari, iar creşterea economică a încetinit, susţine Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Creşterea cu 7.000 miliarde de dolari a datoriei globale a reprezentat mai puţin de jumătate din creşterea din 2023, când aşteptările privind reducerea dobânzii de către Rezerva Federală a SUA a dus la majorarea cheltuielilor. Totuşi, avertizează IIF, aşa numiţii „observatori de bonduri” (bond vigilantes) ar putea pedepsi guvernele dacă persistă majorarea deficitelor fiscale.

Datoria publică a României depășește un nou prag psihologic. În trecut, țara noastră avea 0 lei de dat străinilor

„Sporirea verificării echilibrelor bugetare – în special în ţările cu un mediu politic polarizat – a fost o constantă în ultimii ani”, apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.

Reacţiile pieţelor la politicile fiscale din Marea Britanie au dus la demisia premierului Liz Truss în 2022, în timp ce presiunile similare din Franţa au determinat demisia prim-ministrului Michel Barnier în 2024.

Datoria mondială în PIB a atins 328% în 2024

Pe plan mondial, ponderea datoriei în PIB a atins 328% în 2024, o creştere de 1,5 puncte procentuale, pe fondul datoriei guvernamentale ridicate, de 95.000 miliarde de dolari, în contextul încetinirii inflaţiei şi a creşterii economice. IIF se aşteaptă anul acesta la o încetinire a creşterii datoriei, pe fondul incertitudinilor globale fără precedente şi a costurilor ridicate de împrumut.

Totuşi, IIF a avertizat în pofida costurilor ridicate de împrumut şi a incertitudinilor politicilor economice, estimarea sa privind o creştere de 5.000 miliarde de dolari a datoriei guvernamentale în acest an să crească, în urma solicitărilor pentru noi măsuri de stimulare şi a majorării cheltuielilor din domeniul apărării în Europa.

Pieţele emergente, conduse de China, India, Arabia Saudită şi Turcia, au fost responsabile anul trecut pentru aproximativ 65% din creşterea datoriei globale.

Salariile şi pensiile ar putea fi îngheţate, iar angajările blocate în sistemul bugetar. Datoria guvernamentală a atins 52,7% din PIB

„Sporirea tensiunilor comerciale şi decizia administraţiei Trump de a îngheţa ajutorul extern ar putea provoca dificultăţi semnificative de lichiditate şi reducerea capacităţii de a rostogoli şi de a avea acces la datorii în valută. Aceste evoluţii subliniază importanţa mobilizării veniturilor naţionale pentru a spori rezilienţa în faţa şocurilor externe”, se arată în raportul IIF.

Reuters: Derapajele fiscale, creşterea slabă şi „şocurile politice” prezintă riscuri pentru ratingul României, în timp ce austeritatea dă argumente partidelor de extremă dreapta. Anularea alegerilor prezidenţiale deschide o ruptură cu Washingtonul

Tăierile din costurile guvernamentale pentru a reduce deficitul bugetar cronic al României şi pentru a evita o retrogradare a ratingurilor provoacă o reacţie socială care riscă să stimuleze sprijinul pentru candidatul de extremă dreapta, pro-Moscova, la reluarea alegerilor prezidenţiale din luna mai, scrie Reuters.

Coaliţia proeuropeană de guvernare din România încearcă să tempereze anii de cheltuieli, care au dus la creşterea datoriei cu aproape o cincime faţă de nivelul de dinainte de pandemie, şi asta chiar în apropierea noilor alegeri.

Autorităţile încă evaluează dacă în luna mai Călin Georgescu poate candida din nou, după victoria sa surprinzătoare în scrutinul din decembrie care a fost anulat din cauza presupusului amestec al Rusiei. Lider în sondajele de opinie, el intenţionează să pună capăt sprijinului acordat Ucrainei vecine, pune la îndoială necesitatea fondurilor Uniunii Europene care susţin economia, califică drept „ultra-secundare” cerinţele de ridicare a cheltuielilor pentru apărare făcute de NATO la presiunea SUA şi promite să pună românii pe primul loc.

Unii dintre angajaţii afectaţi de reducerile guvernamentale, care includ îngheţarea salariilor şi a pensiilor din sectorul public, spun că actualul guvern nu face asta. „Toate aceste măsuri sunt luate împotriva noastră. Întotdeauna sunt”, afirmă un funcţionar de la compania feroviară de stat CFR Călători, care a suspendat aproximativ 240 de trenuri în ianuarie, inclusiv multe linii de navetişti către capitala Bucureşti. Subvenţiile de călătorie pentru studenţi au fost, de asemenea, reduse, în timp ce tăierile din orele suplimentare, mai bine plătite, au redus venitul lunar al unei mecanic de tren cu aproape o cincime. „Stăm acasă în loc să ne respectăm programul”, a declarat mecanicul în vârstă de 54 de ani, la un miting în Bucureşti.

Într-un alt domeniu din economie, lucrătorii de la reţelele electrice au ameninţat cu o grevă în martie din cauza reducerilor salariale, parte a unui plan de reducere a datoriei pe şapte ani convenit cu Uniunea Europeană.

În evaluarea perspectivelor pentru o retrogradare, agenţia de rating Fitch a semnalat o creştere economică mai slabă şi „şocuri politice interne”, în timp ce unii investitori spun că criticile noii administraţii americane la adresa României cu privire la alegerile anulate reprezintă un factor de risc suplimentar. Entuziasmul consumatorilor a scăzut, iar inflaţia a ajuns în ianuarie la al doilea cel mai ridicat nivel din UE, semnalând o răcire a boom-ului de consum care a susţinut economia României, arată Reuters.

TARIFELE SUA AR PUTEA AFECTA CREŞTEREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Potrivit S&P Global, generozitatea coaliţiei de guvernare proeuropene, alimentată din datorii, a deschis calea către unul dintre cele mai mari deficite de cont curent de pe pieţele emergente, expunând ţara la posibile şocuri în ceea ce priveşte încrederea investitorilor.

Guvernul susţine că a trebuit să sprijine economia şi să protejeze gospodăriile şi companiile în urma mai multor crize consecutive, inclusiv războiul din Ucraina. În acest an, guvernul a subliniat că va reduce deficitul prin tăieri de costuri mai degrabă decât prin creşterea impozitelor majore.

În timp ce datoria României, de 53% din producţie, este încă sub media UE, monedele străine reprezintă mai mult de jumătate din împrumuturi, cu o emisiune de 13 miliarde de euro planificată pentru 2025.

„Situaţia cu care ne confruntăm şi motivul pentru care spread-urile sunt ridicate este că emitem prea mult”, a declarat şeful agenţiei pentru datorie, Ştefan Nanu. „În rest, vedem apetitul investitorilor. România este atractivă pentru investitori. Cheia este un deficit bugetar mai mic”, consideră Nanu.

Economia României a încetinit brusc anul trecut, în ciuda creşterii cheltuielilor preelectorale. Tarifele americane impuse Europei ar putea afecta şi mai mult creşterea, punând la îndoială ipoteza de 2,5% a guvernului, care stă la baza campaniei sale de reducere a deficitului. „Un potenţial război comercial între Statele Unite şi UE va crea recesiune în Europa, iar apoi lucrurile se vor complica”, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

El a spus că banca va acorda leului controlat strict „mai multă flexibilitate” dacă tensiunile politice se vor atenua mai târziu în cursul anului, după ce a cheltuit pe intervenţii în 2024, conform unei estimări a JP Morgan, peste 10 miliarde de euro. Banca Naţională a României nu comentează intervenţiile pe care le face.

CREŞTEREA IMPOZITELOR, O MĂSURĂ GREU DE LUAT

O sursă informată cu privire la o reuniune a investitorilor a declarat că guvernul a arătat „un angajament puţin mai mare decât în trecut” de a face reduceri, deşi investitorii rămân precauţi după ce România a trecut de la un deficit de 5% la un deficit de aproape 9% anul trecut.

Având în vedere veniturile fiscale scăzute ale României, ar putea fi posibilă creşterea impozitelor. Dar, în condiţiile în care companiile de stat plătesc bonusuri mari şi unii pensionari din sectorul public se bucură de pensii generoase, în timp ce salariile românilor sunt printre cele mai mici din UE, creşterile de taxe sunt greu de acceptat de populaţie.

„Chiar dacă sunt necesare îmbunătăţiri pentru a atinge ţinta de deficit bugetar de 7% în 2025, ne aşteptăm ca politica fiscală a României să fie flexibilă şi să o ajute să rămână membră a clubului (investment grade)”, au declarat economiştii Raiffeisen. „Cu toate acestea, problema rămâne dificilă, deoarece România nu a trebuit niciodată să îşi consolideze finanţele într-o asemenea măsură pe o perioadă mai lungă în istoria sa recentă”, atrag atenţia experţii Raiffeisen.

Directorul Fitch Ratings, Greg Kiss, a declarat că nu se ştie cât timp va dura coaliţia guvernamentală proeuropeană, ceea ce face ca termenul de şapte ani pentru reducerea datoriei să fie îngrijorător.