Marius Ștefănescu, președintele patronatului Forței de Muncă Străine din România, a explicat că necesitatea de forță de muncă este atât de mare, încât nu va exista o influență semnificativă nici asupra angajatorilor, nici asupra angajaților străini.
„Creșterea salariului minim este doar un beneficiu pentru angajat, dar asta nu înseamnă că vor veni mai mulți străini să muncească în România, pentru că avem un număr limitat de străini care pot face acest lucru”, a declarat Marius Ștefănescu pentru Termene.ro.
Pentru anul 2024, guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini ce pot fi admiși pe piața muncii din România. Totuși, nu este vorba de 100.000 de muncitori străini efectivi, ci de 100.000 de avize de muncă.
„Din aceste 100.000 de avize, 15-20.000 de avize se dau pentru schimbarea angajatorului și schimbarea codului COR (n.r. clasificarea ocupațiilor în România). De pildă, dacă trec un angajat de pe postul de ajutor de bucătar pe cel de bucătar, am nevoie de un nou aviz și va toca din acel contingent. La cele 20.000 de avize se adaugă multe alte avize care se pierd pe flux. Oamenii își pierd răbdarea și nu mai vin”, a explicat Ștefănescu.
Birocrația este un alt factor care reduce numărul de străini ce reușesc să se angajeze în România. Procedurile necesare durează între 6 luni și un an, timp în care angajatorii găsesc alternative pentru forța de muncă, iar multe avize se pierd.
În realitate, maxim 50.000 de muncitori străini intră efectiv în România și se angajează.
„Multe comenzi nu sunt onorate pentru că angajatorii nu au forță de muncă. Dacă aducem oameni buni din afară care să muncească, nevoia de forță de muncă este între 500.000 și un milion de oameni”, a concluzionat Marius Ștefănescu.