Această evoluție negativă a făcut ca ponderea cheltuielilor cu dobânzile în totalul cheltuielilor bugetare să urce semnificativ. Dacă în februarie 2024 acestea reprezentau sub 5,8% din totalul cheltuielilor, în februarie 2025 ponderea a ajuns la aproximativ 8,4%.
Conform datelor oficiale, citate de Economica.net, cheltuielile bugetare totale în perioada ianuarie – februarie 2025 au fost de aproape 120 de miliarde de lei, în creștere față de aproximativ 116 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, ritmul de creștere al cheltuielilor cu dobânzile a fost mult peste media generală, contribuind astfel la presiuni sporite asupra bugetului de stat.
Pe primul loc în ceea ce privește ponderea în totalul cheltuielilor guvernamentale rămân cheltuielile de personal, cu 16,2%. Acestea continuă să fie principala destinație a banilor publici, însă creșterea rapidă a cheltuielilor cu dobânzile ar putea pune în pericol sustenabilitatea bugetului pe termen mediu.
În acest context, Ministerul Finanțelor a demarat procesul de rostogolire a datoriei publice, recurgând la noi emisiuni de titluri de stat pentru a refinanța datoriile mai vechi ajunse la scadență. Deși această practică este una obișnuită la nivel internațional și nu reprezintă o inovație a ministerului, contextul actual este unul sensibil.
Anul 2025 aduce la scadență împrumuturi contractate în perioade în care dobânzile se aflau la minime istorice – uneori chiar negative, așa cum s-a întâmplat în cazul unei emisiuni de titluri de stat lansate pe vremea când Florin Cîțu era ministru al Finanțelor. Acum, însă, condițiile de piață s-au schimbat radical, iar statul trebuie să se refinanțeze la dobânzi semnificativ mai mari, situate între 6,5% și 7,5%.
În ceea ce privește datoria guvernamentală totală, aceasta a urcat ușor în ianuarie 2025, ultima lună pentru care există date oficiale, ajungând la 964,382 miliarde de lei, față de 964,345 miliarde de lei în decembrie 2024. Potrivit Ministerului Finanțelor, ca procent din PIB, datoria s-a menținut la 54,6%, valoare raportată în baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică la 7 martie 2025.
Structura datoriei publice arată că datoria pe termen mediu și lung a crescut la 889,16 miliarde de lei, de la 884,175 miliarde de lei în luna anterioară. În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut, ajungând la 75,22 miliarde de lei, față de 80,17 miliarde de lei în decembrie 2024.
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, care însumează 789,03 miliarde de lei. Împrumuturile propriu-zise se ridică la 156,3 miliarde de lei.
În funcție de moneda în care este denominată, datoria este distribuită astfel: 467,6 miliarde de lei în moneda națională (leu), 395,6 miliarde de lei echivalent în euro și 99,03 miliarde de lei echivalent în dolari americani.