Economia Germaniei strănută şi toată UE face gripă! Robert Habeck, ministrul Economiei, a pus perspectivele sumbre ale celei mai mari economii europene pe seama crizei energetice declanşate de invazia Rusiei în Ucraina, a unei creşteri puternice a ratelor dobânzii pentru a combate inflaţia şi a încetinirii comerţului mondial, solicitând în acelaşi timp o creştere a numărului de imigranţi calificaţi pentru a consolida forţa de muncă îmbătrânită, potrivit Financial Times.
„Companiile caută cu disperare angajaţi, întreprinderile trebuie să respingă comenzi, iar magazinele şi restaurantele trebuie să îşi limiteze orele de deschidere”, a declarat el miercuri. „Şi nu este vorba doar de muncitori calificaţi. Observăm în toate colţurile posibile că pur şi simplu ne lipsesc muncitorii„.
„Există, de asemenea, surse geopolitice de conflict care sporesc incertitudinea”, a mai spus el. „Prin urmare, ieşim din criză mai încet decât ne aşteptam”.
Cu toate acestea, Habeck a prezis că economia Germaniei îşi va reveni în 2024, deoarece se aşteaptă ca majorarea salariilor şi scăderea inflaţiei să stimuleze cheltuielile gospodăriilor. El a prezis că inflaţia va scădea de la 6,1% în acest an la 2,6% în 2024.
„Cursul a fost stabilit acum pentru o redresare economică durabilă”, a spus el, prognozând o creştere de 1,3% anul viitor şi de 1,5% în 2025.
Referindu-se la reacţia societăţii împotriva creşterii imigraţiei ilegale, care a alimentat criticile la adresa guvernului şi a crescut sprijinul pentru AfD, Habeck a declarat că lipsa de muncitori calificaţi este „cea mai presantă problemă structurală” a ţării.
„Ştiu că există unele rezerve în legătură cu acest lucru şi este complet clar că avem nevoie de un control mai bun asupra celor care intră în ţară şi că cei care nu au voie să rămână trebuie să plece rapid”, a declarat Habeck.
Comisia Europeană a înrăutățit prognozele de creștere economică pentru zona euro și Uniunea Europeană în 2023 și 2024, citând activitatea moderată din prima jumătate a anului și prețurile “ridicate și încă în creștere” pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, care afectează consumul privat.
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este așteptată să scadă în acest an, după performanțe sub estimări în primele șase luni. Economia UE ar urma să crească cu 0,8% în 2023, sub ritmul de creștere de 1% anticipat în primăvară, potrivit proiecțiilor actualizate ale Comisiei Europene.
Pentru anul viitor, prognoza de creștere a fost redusă la 1,4%, de la 1,7% anterior. Comisia și-a redus, de asemenea, estimările privind avansul economiei zonei euro, de la 1,1% la 0,8% în 2023 și de la 1,6% la 1,3% în 2024.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a majorat marţi proiecţia de creştere a economiei SUA pentru acest an, cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu actualizarea din iulie, la 2,1%, transmite CNBC.
În schimb, Fondul a redus prognoza pentru zona euro cu 0,2 puncte procentuale, la 0,7%, şi a reiterat o prognoză a creşterii globale, de 3% pentru acest an.
”Ceea ce vedem este o economie care a fost destul de rezistentă, având în vedere şocurile pe care le-a experimentat în ultimul an şi jumătate. Invazia rusă în Ucraina, criza energetică şi înăsprirea politicii monetare în întreaga lume”, a declarat economistul şef al FMI Pierre-Olivier Gourinchas pentru CNBC, la întâlnirile anuale ale instituţiei financiare de la Maracheş.
”Ceea ce spunem, de asemenea, este că 3% nu este o recesiune globală, nici pe departe, dar nici nu este genul de creştere cu care ne-am obişnuit atunci când ne uităm la perioada pre-pandemică, care a fost mai mult de 3,6%, 3,8%. Aşa că evaluăm acest lucru spunând că economia globală cam şchiopătează, nu sprintează acum.”