Cunoscutul economist Nouriel Roubini avertizează asupra faptului că explozia ratelor de îndatorare nesustenabile pune acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat.
Economia mondială se îndreaptă spre o confluență fără precedent a crizelor economice, financiare și a datoriilor, ca urmare a exploziei deficitelor, împrumuturilor și efectului de pârghie din ultimele decenii, explică Roubini.
„Democratizarea finanțelor a permis gospodăriilor cu venituri limitate să finanțeze consumul prin datorii. Guvernele de centru-dreapta au redus în mod persistent taxele fără să reducă și cheltuielile, în timp ce guvernele de centru-stânga au cheltuit generos pentru programele sociale care nu sunt finanțate în totalitate cu taxe suficiente mai mari. Iar politicile fiscale care favorizează datoria în detrimentul capitalurilor proprii, încurajate de politicile monetare și de credit ultra-lax ale băncilor centrale, au alimentat o creștere a împrumuturilor atât în sectorul privat, cât și în cel public.”, a explicat Roubini pentru Project Syndicate.
De asemenea, Roubini a adăugat că mulți agenți insolvenți care trebuia să intre în faliment au fost salvați de politici cu dobânzi zero sau chiar negative în timpu, pandemiei de Covid, la fel cum s-a întâmplat şi în timpul crizei financiare din 2008.
”Spre deosebire de criza financiară din 2008 și de primele luni ale COVID-19, simpla salvare a agenților privați și publici cu politici macro laxe ar arunca mai multă benzină pe focul inflaționist. Aceasta înseamnă că va avea loc o aterizare dură – o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele datoriei cresc, iar veniturile ajustate în funcție de inflație scad în rândul gospodăriilor, al corporațiilor și al guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc”, a mai spus Roubini.
În ce priveşte evoluţia economiei mondiale în viitorul apropiat, economistul consideră că aceasta se va confrunta cu „mama tuturor crizelor”, iar factorii de decizie politică nu pot face nimic în privința asta, după ce datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. În plus, acest procent a crescurt până la valoarea de 420% în economiile avansate din lume.