Asociația Magazinelor Online a transmis, într-un interviu acordat Newsweek România, că efectul CNP-ului fiscal poate fi o favorizare a jucătorilor din China.
Singura asociație din România a magazinelor online, o piață de 7 miliarde de euro anual, transmite că nu știe ce se dorește prin implementarea acestei măsuri și nu înțelege cum ar putea combate evaziunea fiscală într-un sector cu un grad ridicat de conformare și raportare fiscală.
Cristian Pelivan, Director Executiv al Asociației Române a Magazinelor Online, spune că „CNP-ul fiscal presupune eliberarea unei facturi fiscale, or cine emite factura fiscală este fiscalizat”.
„Cine vinde la negru, fără factură, nu va fi împiedicat să o facă în continuare de apariția acestui CNP fiscal. Ținând cont că măsura nu are un studiu de impact în spate, dimpotrivă, poate vom constata peste un an că a avut efectul invers celui scontat.
Din punctul nostru de vedere, pe baza informațiilor disponibile la acest moment, măsura va dezavantaja în mod cert companiile românești și va duce la scăderea vânzărilor acestora, implicit a încasărilor bugetare, pentru că va reorienta consumatorii spre magazinele străine din Asia, unde nu vor fi obligați să ofere CNP-ul”, declară Cristian Pelivan.
Citește și: ANAF recompensează românii care vor folosi CNP-ul fiscal. Anunțul făcut de Marcel Boloș
Newsweek România: Din ce ați înțeles dvs. CNP-ul fiscal va fi o măsură obligatorie și pentru magazinele de comerț online din China, SUA sau UE sau nu?
Cristian Pelivan: Datele arată că doar în 2023 au intrat în UE aprox. 2 miliarde de trimiteri e-commerce din state terțe, mai ales din Asia, care au trecut sub pragul de 150 de euro peste care ar trebui plătite taxe vamale. În mod cert, magazinele online din afara României nu vor trebui să se supună acestui CNP fiscal.
Prin urmare, companiile din străinătate nu vor fi impactate de aceste noi reglementări, pe când antreprenorii români vor avea costuri suplimentare și fluxuri îngreunate prin gestionarea acestor CNP-uri fiscale. De aceea, dacă va fi obligatorie pentru companiile înregistrate în România, o considerăm o măsură discriminatorie, ce va crea un avantaj competitiv companiilor din afara României.
Este o direcție îngrijorătoare, mai ales ținând cont că datele dintr-un studiu McKinsey din urmă cu câtiva ani arătau sectorul e-commerce românesc campion regional, alături de cel din Cehia, în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește balanța comercială pozitivă.
Magazinele online românești au reușit să vândă mai mult către străini decât au cumpărat românii online de la magazine din afară. În loc să consolidăm această tendință și să ducem cât mai multe magazine online, IMM-uri și produse românești peste graniță, pare că sectorul va fi forțat să se canalizeze către supraviețuire și adaptarea la un mediu fiscal intern ultra-volatil, ce riscă să împingă românii tocmai în brațele jucătorilor e-commerce din afara țării.
Newsweek România: Credeți că există la nivelul statului român o susținere tacită pentru operatorii de comerț online din China și din alte țări sau diferitele piedici care li se pun operatorilor români de profil, cum este și aceasta cu CNP-ul fiscal, vin doar din dorința statului român de a avea o evidență fiscal cât mai exacta și de a colecta mai mulți bani la bugetul de stat?
Cristian Pelivan: Autoritățile știu deja valoarea vânzărilor efectuate online în România, fie că ne referim la tranzacțiile plătite cu card, fie la cele ramburs în numerar.
Comerțul electronic este unul dintre sectoarele în care există o foarte mare trasabilitate și transparență, pentru că asta înseamnă economia digitală, una fără granițe. Comerțul electronic nu se bazează pe caiet, ci pe baze de date, algoritmi și competiție globală.
Estimările arată că 35% dintre comenzile online din România sunt achitate prin metode electronice de plată, cel mai adesea cu cardul sau prin metode de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu”, ele fiind 100% fiscalizate. Urmează apoi comenzile cu plata ramburs, achitate cu numerar la livrare.
Lună de lună, curierii depun la ANAF declarația 395 ce conține informații despre toate livrările cu plata ramburs efectuate în acea lună, cum ar fi expeditorul, destinatarul, suma etc.
Nu în ultimul rând, platformele de tipul marketplace sau care intermediază vânzări sunt obligate prin DAC 7 să transmită către organul fiscal informații despre veniturile obținute de vânzători prin intermediul lor.
În acest context, în care nu poți vinde la distanță fără să treacă foarte mult timp până ANAF să afle despre tine, nu înțelegem de ce ar fi vizat sectorul de comerț electronic de o asemenea măsură care să impună un CNP fiscal.
Nu credem că există o favorizare a unor jucători internaționali și o discriminare a companiilor românești, dar efectul poate fi acesta.
Citește și: Cum vor folosi românii CNP-ul fiscal! Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică noul Cod fiscal