Fenomenul „shrinkflation” rămâne în magazine. Trucurile comercianţilor pentru a-şi păstra profitul de 8%

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a publicat încă din luna mai modelul de informare pe care retailerii trebuie să îl afișeze în dreptul unui produs afectat de „shrinkflation”, adică pentru care cantitatea a fost redusă, dar prețul a fost menținut.

Actul normativ lansat de ANPC privind combaterea „shrinkflation” este cel care decide oficial obligația operatorilor economici de a anunța consumatorii complet, corect și precis cu privire la modificarea cantităților de produs având prezentarea, ambalajul, forma (fără a ne limita) identice, chiar în condițiile menținerii aceluiași preț, iar mai apoi cumpărătorii să fie cei care decid dacă vor cumpăra acel produs la același preț sau dacă vor renunța la achiziția acestuia.

Ultimul studiu făcut de EY la începutul acestei veri, la nivelul consumatorilor din România, arată 93% din respondenți au observat schimbări ale dimensiunilor produselor (fenomen recunoscut ca shrinkflation). Respondenţii consideră această strategie ca un marketing înşelător, având drept principală consecinţă pierderea încrederii în brandul respectiv.

Nu se întâmplă doar în România. Sute de cititori ai publicației britanice The Guardian și-au împărtășit experiențele personale despre shrinkflation. Tehnica evită o creștere sensibilă a prețurilor care ar atrage atenția clienților, deși este evident că aceștia observă și nu sunt încântați de produsele reduse.

La ce trucuri ar putea apela producătorii, pentru a ocoli noile reguli legate de shrinkflation

„Avem un pachet de unt la care a scăzut gramajul. De la 200 de grame, acesta are acum 180 de grame. Preţul însă a rămas acelaşi”, se arată într-un magazin. Practica Shrinkflation, care presupune reducerea gramajului unui produs, dar păstrarea ambalajului și a prețului, este des întâlnită în magazine.

„Croissante, de exemplu. Cât erau înainte şi cât sunt acum. Rămâne un cornuleţ, faţă de ce era”, spune un român. „Am remarcat gramajul diferit la Sana”, zice un altul. „La băuturi nonalcoolice şi la lactate. E o practică comună a brandurilor”, a observat un client,potrivit Observator.

Adio, shrinkflation în România! Ordinul care va elimina țepele de la raft a intrat în vigoare! Va ploua cu amenzi

„Cred că n-o să vedem etichete încă la raft. Toţi care au folosit sistemul ăsta de reducere a cantităţii fără să umble la preţ stau un pic în expectativă. Să vadă ce se întâmplă. De ce? Pentru că eticheta asta… nu e de bine când stă în dreptul produsului tău. E o etichetă care îţi strică imaginea”, exlică Feliciu Paraschiv, Asociaţia Comercianţilor Mici şi Mijlocii.

„Până la urmă este o piaţă liberă, în care fiecare îşi face preţul respectiv. A te implica să modifici aceste lucruri… Eu vin cu un răspuns sub formă de întrebare. Guvernul când creşte taxele, nu se gândeşte că acestea se regăsesc în costuri? Când stabileşte salariul minim pe economie nu se gândeşte că aceste costuri ajung în costuri?”, spune .i Dragoş Frumosu, expert industria alimentară.

Adio, shrinkflation în România! ANPC adoptă legea prin care se interzice scăderea gramajului produselor

Autorităţile promit controale. „Sunt sigur că ANPC-ul, prin ordinul pe care l-au emis, vor face verificări ample”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. „Să centralizăm toate acţiunile de control şi abia după aceea putem spune. 

Se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei. Şi retragerea produselor de la comercializare până la remedierea abaterilor, respectiv până la informarea consumatorilor”, spune Sebastian Hotca, preşedinte interimar ANPC.

La ce trucuri ar putea apela producătorii

Pentru a nu intra sub incidenţa noilor reglementări, producătorii ar putea apela la tot felul de tertipuri. Dacă gramajul pachetului de unt scade cu 10%, ar fi normal ca şi preţul să scadă de la 20 la 18 lei. Dacă nu scade, avem de-a face cu fenomenul shrinkflation. Ei bine, producătorii ar putea să scadă puţin preţul, dar nu cu 10%, aşa cum ar fi normal, ci cu un procent mai mic. 2%, spre exemplu. Astfel că pachetul nu va mai costa 20 de lei, ci 19,6 lei, iar producătorii vor fi în continuare pe profit.

„Scădem gramajul cu 10% sau cu 20% şi cu 1% preţul. Nimeni nu vrea ca din 15 pachete de unt la raft, unul să aibă eticheta aia. Să spună lumea: Ooo”, adaugă Feliciu Paraschiv, Asociaţia Comercianţilor Mici şi Mijlocii.

Dacă şi când vor apărea, etichetele care denunţă scăderea gramajului, dar păstrarea preţului, vor trebui menţinute la raft cel puțin 30 de zile. Metoda a fost impusă prin decret şi în Franţa. De la 1 iulie, marile magazine care nu respectă regula riscă amenzi de 5.000 de euro.

„Legea shrinkflation” a fost publicată în Monitorul Oficial: Magazinele au avut termen de o lună să pună etichetele suplimentare la raft, Astfel, chipsuri mai puţine, cutii de lapte cu volum mai mic sau orez cu gramaj redus vor trebui semnalate ca atare. Sunt doar câteva alimente care au intrat la apă în supermarketuri, fără ştirea clienţilor.

Preţurile însă au rămas neschimbate sau chiar au crescut.
Ca să pună capăt practicii „shrinkflation”, autorităţile au obţinut acordul Comisiei Europene pentru a putea denunţa la raft această practică înşelătoare.

Supermarketurile vor fi obligate să pună o etichetă suplimentară la raft, în dreptul produselor afectate de shrinkflation.

Pe alimente va apărea, în mod obligatoriu, şi perioada în care vor fi vândute cu gramaj scăzut. Vânzătorii au, din acest moment, 30 de zile pentru pune totul la punct. Aşadar, cel mai probabil, vom vedea pe rafturi etichetările suplimentare din luna octombrie.

Cei care nu vor respecta noile reguli pot primi amenzi de până la 10 mii de lei, iar produsele găsite fără etichetă vor fi retrase de la vânzare. Noile măsuri nu se aplică magazinelor online.

În Franţa, deja de trei luni, supermarketurile lipesc avertismente de preț pe alimente, pentru a-i expune public pe furnizorii care practică shrinkflation. O altă metodă înşelătoare care a ajuns pe rafturile magazinelor din Vest este „strechflation”. Constă în creșterea cantității unui produs, în timp ce prețul este majorat disproporționat. Spre exemplu, gramajul poate să crească cu 10 la sută, iar prețul cu 29 de procente.