România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a deficitului bugetar, care a devenit cel mai mare din Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune pe Guvern, să ia măsuri urgente pentru a evita pierderea ratingului de „recomandat pentru investiții”, avertizează analiștii Fitch Ratings, potrivit știripesurse.ro.
Țara, cotată cu cel mai scăzut rating de investiții de toate cele trei mari agenții de evaluare financiară, ar putea fi nevoită să înghețe cheltuielile și să crească veniturile pentru a reduce deficitul bugetar la limita de 3% din PIB impusă de UE până în 2027, conform estimărilor analiștilor Fitch Federico Barriga Salazar și Gergely Kiss.
În prezent, deficitul României este estimat la 7% din PIB pentru acest an, iar Fitch estimează că acesta ar putea scădea la 5,8% fără eforturi substanțiale din partea Guvernului.
Totuși, acest ritm de reducere a deficitului este considerat insuficient pentru a stabiliza datoria publică, care ar putea crește până la 80% din PIB până în 2037, un nivel foarte ridicat pentru economia românească. O astfel de datorie ar depăși media țărilor cu un rating similar și ar amplifica presiunile negative asupra ratingului de țară.
Fitch Ratings avertizează că, în lipsa unor măsuri clare de consolidare fiscală, politica economică ar putea suferi în termeni de credibilitate.
Te-ar mai putea interesa și: PNL se opune ferm creşterii de taxe. Ionuț Stroe: „Să creşti taxele, mai ales într-o perioadă de criză, e o cumplită greşeală”
foto: Fitch Ratings
Guvernul României, deja confruntat cu o datorie publică ce a depășit 50% din PIB, se vede în situația de a lua măsuri dure pentru a controla cheltuielile, inclusiv în contextul creșterii pensiilor, un subiect sensibil într-un an electoral.
Începând cu luna noiembrie, se vor desfășura alegerile prezidențiale și parlamentare, iar principalele partide din coaliția de guvernare, aflate sub presiunea promisiunilor electorale, au propus măsuri de majorare a pensiilor, o temă de mare interes pentru populația de 19 milioane de locuitori.
„Presiunea negativă asupra ratingului s-ar putea amplifica, mai ales dacă va exista un efect negativ de contagiune asupra credibilității politicii din cauza slăbiciunii bugetare”, au spus Salazar și Kiss, menționând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru a ține sub control datoria publică.
România se află deja sub procedura de deficit excesiv impusă de Uniunea Europeană încă de dinaintea pandemiei, iar Guvernul a solicitat un termen extins de șapte ani, începând din 2024, pentru a reduce deficitul la limita impusă de 3%. Totuși, până în prezent, nu a fost prezentat un plan detaliat pentru atingerea acestui obiectiv.
Te-ar mai putea interesa și: Risc de criză financiară în România? Cum explică ministrul Fondurilor Europene gaura din buget