Echipa pe care Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a manifestat îngrijorările legate de deficitul bugetar al României, conform unor surse guvernamentale citate de Economedia. Această informație vin în contextul în care, în cursul anului trecut, deficitul bugetar al țării noastre s-a redus la o valoare foarte apropiată de limita acceptată, situându-se la 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB), comparativ cu procentul de 5,76% înregistrat în anul 2022. Acest aspect atrage atenția reprezentanților FMI, accentuând nevoia de a gestiona cu atenție aspectele fiscale și bugetare pentru a asigura stabilitatea economică și evitarea unor posibile impacte negative asupra finanțelor publice.
Conform unor informații venite tot pe surse, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI)ar fi sugerat că România ar trebui să continue eliminarea unor facilități fiscale dacă dorește să mențină sistemul de impozitare cu cotă unică. În caz contrar, ar exista presiuni pentru tranziția către un sistem de impozitare progresivă, conform surselor citate. Această recomandare evidențiază importanța ajustărilor fiscale și a reformelor pentru a asigura o coeziune între politica fiscală și necesitățile financiare ale țării, subliniind totodată importanța unui cadru fiscal sustenabil și echitabil.
În același timp, reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) ar fi făcut o recomandări legate de austeritate în perioada electorală, indicând necesitatea evitării unor măsuri populiste. Această orientare propusă de FMI reflectă preocuparea pentru menținerea disciplinei fiscale și a stabilității economice în contextul alegerilor care vor avea loc anul acesta.
Trebuie subliniat faptul că aceasta nu este singura dată când FMI a recomandat României să-și ajusteze finanțele. Astfel, după vizita de anul trecut, instituția internațională a făcut o serie de recomandări asemănătoare.
Mai exact, FMI considera că reducerea unor facilități fiscale în 2023 reprezintă un progres semnificativ. Cu toate acestea, subliniază că unele măsuri, în special impozitul pe cifra de afaceri, nu respectă bunele practici și ar trebui să fie supuse unei reconsiderări atente. Organizația apreciază că, în plus față de ajustările deja efectuate, sunt necesare și alte reforme fiscale pentru a obține venituri suplimentare, estimate la cel puțin 2% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste venituri suplimentare sunt esențiale pentru a îndrepta deficitul fiscal și pentru a asigura o traiectorie sustenabilă pe termen mediu în ceea ce privește finanțele publice.
Te-ar putea interesa și: Anunțul făcut de Marcel Ciolacu după vizita FMI în România. Ce s-ar putea întâmpla cu pensiile cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei