Cei care fac parte din Generația Z, adică persoanele născute între 1997 și 2009, au intrat deja sau intră în curând pe piața muncii. Gabriela Andrei, HR Lead, susține că angajatorii trebuie să înțeleagă care sunt cauzele profunde pentru care e dificil să integrezi tineri din Generația Z, și să depășească stereotipurile care îi ilustrează ca pe niște răsfățați, conform Economica.
România a fost, în 2024, una dintre țările din UE cu cea mai mare rată de șomaj în rândul tinerilor (23,2%), după Spania (25,8%) și Suedia (23,8%), în timp ce media europeană era la 14,6%, iar în Germania se înregistra un procent de doar 6,8%.
Chestiunea mai gravă este că acești tineri nu se aflau integrați într-un loc de muncă, nici nu erau înscriși într-o formă de învățământ.
Citește și : Avertisment dur lansat de guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: „Trebuie să ne pregătim să luăm deciziile corecte”
INS arată că, ceea ce atrage atenția este nivelul ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), pentru perioada octombrie – decembrie 2024, în timp ce pentru persoanele adulte, în general (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna ianuarie 2025 (4,5% în cazul bărbaților și 3,9% în cazul femeilor).
O cauză a șomajului este aceea că tranziția de la școală la piața muncii a devenit din ce în ce mai impredictibilă pentru ei, dar și că o educație scăzută se asociază cu o rată scăzută a șomajului.
România are și cel mai mare procent de tineri între 18 și 24 de ani care părăsesc sistemul educațional (16,6%, versus 9,5% în UE), ceea ce îi predispune la riscul de a fi neintegrați în câmpul muncii.
Citește și : Aurul atinge un nivel record istoric! Creșterea spectaculoasă după anunțurile de tarife vamale ale lui Trump
Un raport McKinsey din 2023 arată că România are posibilitatea de a genera o creștere de 307 miliarde de euro PIB până în 2050, însă numai prin intermediul generației Z, dat fiind că țara nu este ocolită de declinul demografic și de îmbătrânirea populației.
McKinsey rămâne optimistă cu privire la reziliența generației Z de a împlini acest potențial, bazându-se pe istoricul țării, dat fiind că generațiile trecute au reușit să facă trecerea de la comunism la capitalism, într-un context inflaționist.