În timp ce pieţele evaluează impactul noilor tarife, oficialii Goldman Sachs au subliniat că perspectivele economice sunt afectate de politicile comerciale ale SUA, care vor atrage cel mai probabil măsuri de retorsiune din partea altor ţări.
Goldman Sachs a avertizat joi că noile tarife comerciale extinse impuse de Statele Unite vor afecta creşterea economică globală şi ar putea determina Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor mai agresiv decât se anticipa anterior, transmite Reuters.
”Considerăm că este vorba despre un şoc de creştere economică… va fi o lovitură pentru consumatorii americani”, a declarat Ashish Shah, director de investiţii în domeniul public la Goldman Sachs Asset Management (GSAM), în faţa jurnaliştilor, la sediul băncii din New York.
China lovește puternic: tarife vamale de 34% pentru SUA. Războiul economic ia amploare
Marc Nachmann, şeful global al diviziei de administrare a activelor şi averilor la Goldman Sachs, a precizat că marii investitori îşi diversifică portofoliile la nivel global, dar deocamdată preferă să rămână concentraţi pe active din SUA.
”Alocatorii mari sunt încă reticenţi… dar sunt îngrijoraţi”, a spus el.
GSAM, care administrează active publice în valoare de 2,8 trilioane de dolari, joacă un rol esenţial în strategia Goldman Sachs de a-şi extinde sursele de venit dincolo de domeniile tradiţionale ale băncii de investiţii şi tranzacţionării, care au generat aproximativ 65% din veniturile băncii în 2024.
După anunţarea tarifelor, bursele au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce obligaţiunile de stat americane (Treasuries) au crescut, pe fondul orientării investitorilor către active considerate sigure, a explicat Lindsay Rosner, şefa departamentului de obligaţiuni multi-active din cadrul GSAM.
”Durata s-a comportat foarte bine astăzi”, a declarat ea, făcând referire la obligaţiunile care beneficiază de pe urma aşteptărilor privind scăderea dobânzilor.
Rosner a avertizat asupra riscurilor combinate de inflaţie ridicată şi creştere economică scăzută, un scenariu economic temut care a marcat SUA în anii 1970.
”Cuvântul stagflaţie este cât se poate de real”, a spus ea.
Tot mai multe industrii, de la bijuterii şi modă până la gestionarea deşeurilor alimentare, adoptă principiile economiei circulare, reducând risipa şi generând beneficii financiare. Creşterea costurilor materiilor prime şi presiunea de a reduce emisiile de carbon fac ca acest model economic să devină ”crucial,” potrivit Goldman Sachs, care estimează un beneficiu global de până la 4,5 trilioane de dolari până în 2030.
Economia circulară presupune refolosirea, repararea şi reciclarea produselor pentru a minimiza deşeurile, spre deosebire de modelul tradiţional ”extrage-fabrică-aruncă.”
Potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur, aceasta urmăreşte trei principii-cheie: eliminarea deşeurilor şi a poluării, menţinerea produselor şi materialelor la cea mai mare valoare posibilă şi regenerarea naturii.
În acest context, companii precum Deartree din China refac şi revând mobilier de birou folosit către giganţi precum Microsoft, Tencent şi Starbucks.
Oraşele îşi propun, de asemenea, să devină complet circulare: Glasgow vizează acest obiectiv până în 2045, iar Amsterdam până în 2050.
Adoptarea economiei circulare presupune şi o schimbare de mentalitate. Compania americană de bijuterii Sonalore cumpără înapoi bijuteriile vândute clienţilor, oferind un preţ bazat pe valoarea aurului minus o taxă de 15%. CEO-ul Sonalore, Nidhi Singhvi, consideră că acest model funcţionează cel mai bine pentru produse de lux, precum ceasurile sau maşinile.
Millennialii sunt tot mai interesaţi de sustenabilitate şi iau în considerare valoarea de revânzare a hainelor şi accesoriilor. Potrivit unui raport al platformei ThredUp, piaţa hainelor second-hand va ajunge la 350 de miliarde de dolari la nivel global până în 2028, în creştere de la 264 de miliarde de dolari în prezent.
Goldman Sachs a identificat o creştere semnificativă a companiilor care adoptă modele circulare şi a inclus 150 de noi firme pe lista sa ”Adopters and Enablers of Circular Economy solutions,” ajungând la un total de 875. Printre acestea se numără Waste Management (SUA), Veolia (Franţa), Lenovo (China) şi producătorul din Singapore SMC Corporation.
ONU estimează că zilnic se irosesc 1 miliard de mese la nivel global, în timp ce peste 700 de milioane de oameni suferă de foame.
Fundaţia Ellen MacArthur a lansat iniţiativa Big Food Redesign Challenge, care îşi propune să redefinească modul în care este produsă hrana, punând accent pe biodiversitate şi utilizarea responsabilă a resurselor.
În Singapore, specialistul în securitate alimentară Matthew Tan este implicat în companii care promovează agricultura durabilă, precum KosmodeHealth, care transformă resturile de orz din procesul de fabricare a berii în tăiţei proteici.
În plus, autorităţile din Singapore cer tot mai multe rapoarte de sustenabilitate din partea companiilor din sectorul financiar, agricol şi energetic, iar din 2024 cerinţele se extind şi asupra sectoarelor construcţiilor şi transporturilor.
”Investitorii sunt din ce în ce mai interesaţi de sustenabilitate, iar obligaţiunile verzi vor deveni tot mai relevante,” a declarat Tan, preconizând o schimbare majoră în piaţa financiară.
Pentru antreprenoarea Nidhi Singhvi, economia circulară nu este doar o tendinţă, ci o necesitate: ”Ştim deja că aceste modele funcţionează. Provocarea şi oportunitatea reală este să aducem această gândire în industrii tradiţionale, prin tehnologie şi transparenţă.”