În acest context, impozitul minim pe cifra de afaceri este perceput ca o lovitură grea pentru antreprenori și economiști. Peste 700 de firme din România, care angajează împreună mai mult de un milion de oameni, vor fi nevoite să plătească acest impozit, indiferent dacă obțin profit sau nu.
Deși Guvernul a justificat măsura prin nevoia de a crește colectarea la bugetul de stat, realitatea din piață pare să fie diferită. Conform unui studiu realizat de The Tax Institute și ASE, impozitul ar putea aduce statului aproximativ un miliard de euro anual. Cu toate acestea, costurile indirecte ale măsurii ar putea fi mult mai mari, incluzând pierderea încrederii investitorilor și impactul negativ asupra pieței muncii.
Antreprenorii și experții în domeniul fiscalității au reacționat negativ la introducerea acestui impozit. Gabriel Biriș, fondatorul The Tax Institute, a subliniat faptul că „din păcate, situația bugetară nu e deloc bună și ne așteptăm la noi măsuri, probabil după alegeri. Acest impozit pe care l-am analizat și prezentăm astăzi este unul din motivele acestor probleme”. Radu Burnete, director executiv la Confederația Concordia, a declarat: „Impozitul pe cifra de afaceri e foarte dăunător și nici nu colectăm atât de mulți bani cu el”.
De asemenea, Adrian Măniuțiu, antreprenor, a atras atenția asupra lipsei unor studii reale de impact, afirmând că „trebuie să discutăm despre efectele pe care o decizie o va avea asupra încasărilor și funcționării economiei. Studiul The Tax Institute oferă un instrument important pentru Guvern”, potrivit Mediaflux.
Măsura impune costuri suplimentare semnificative pentru marile companii, iar specialiștii avertizează că acest lucru va duce inevitabil la scumpiri în lanț, deoarece firmele vor încerca să recupereze banii prin majorarea prețurilor. În plus, unele firme ar putea decide să-și divizeze activitatea sau să migreze în alte țări cu impozite mai mici, pentru a evita aplicarea acestui impozit. În sectoarele cu marje de profit mici, dar cu cifre mari de afaceri, concedierile sunt deja o realitate, iar această tendință ar putea să se accelereze în perioada următoare.
În fața criticilor aduse de mediul de afaceri, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat: „Oamenii de afaceri se plâng de orice, dar țara asta de unde să scoată, domnule, resurse, când ai un deficit de 9%?”. Dăianu sugerează că măsurile fiscale sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea financiară a statului. Pe de altă parte, Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui interimar, a subliniat importanța unui sistem fiscal mai stabil, afirmând că „ar trebui să intrăm într-o normalitate, în care avem un sistem fiscal care nu e bazat pe excepții și taxe speciale”.
Potrivit estimărilor, impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea genera un miliard de euro anual pentru bugetul de stat, dar în același timp, impactul asupra economiei ar putea fi mult mai mare. Consecințele ascunse ale acestei măsuri includ pierderea încrederii investitorilor, falimentul unor firme și riscuri semnificative de concediere a zeci de mii de angajați. În aceste condiții, măsura fiscală pare să ridice mai multe semne de întrebare decât să adâncească încrederea în economia românească.