Românii cu credite cu dobândă variabilă primesc o nouă veste proastă chiar la începutul săptămânii. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 7,99%, în creştere faţă de vineri, când indicele a atins 7,96%. La începutul lunii octombrie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 7,92%, în timp ce la începutul lunii trecute acesta era cotat la 7,95%.
Alte articole: Marcel Ciolacu trage un semnal de alarmă: Dacă Europa intră în recesiune, România va fi afectată: În acest moment „importăm inflație”
La începutul anului 2022 indicele ROBOR era la 3,02%, iar creşterea lui la nivelul actual a debutat în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022. Acel moment a reprezentat debutul ascensiunii ROBOR la 3 luni a avut un trend abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 7,99%.
Românii care au credite cu dobândă variabilă se uită îngrijorați la creșterea ratelor, care se modifică aproape de la o zi la alta. Tot luni, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,14%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 8,29%.
Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercurea trecută, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, de la 5,50% anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022. ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, săriseră lunile trectue peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie era 4,75%.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.