Legea prestatorului casnic se aplică de la 1 ianuarie 2024. Cum vor fi plătiţi bona, menajera sau grădinarul

Legea prestatorului casnic, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, vine să umple un gol legislativ şi reglementează o zonă în care activităţile se derulează, de cele mai multe ori, nefiscalizat şi necontrolat, conform unei analize realizate de reprezentanţii EY România.

În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Astfel, între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice.

Ce se întâmplă cu legalizarea activităților casnice? Ministrul Muncii tras la răspundere de Raluca Turcan

„Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane”, se menţionează într-un material semnat de Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

Conform analizei, una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar „la negru” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice.

De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.

HG 822/2022  pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic a fost publicată în Monitorul Oficial în luna iulie 2022.

Aceasta stabilește modul de cumpărare și preschimbare a tichetelor de activități casnice și detaliile privind înscrierea acestora în registrul electronic.  Mecanismul, aplicabil peste un an și jumătate (01.01.2024), va avea la bază remunerarea pe bază de tichete a muncii necalificate din gospodărie și un sistem electronic pe care Ministerul Muncii va trebui să îl achiziționeze în următoarea perioadă.

Normele stabilesc modul în care se vor achiziționa și preschimba tichetele de activități casnice, precum și cum se va realiza înscrierea în registrul electronic ce va fi înființat special pentru aplicarea acestei legi.

Legea prestatorului casnic: Plata prestatorilor de servicii

Este important să reamintim că plata activităților casnice de către beneficiari nu se va face nici prin numerar, nici prin plăți cu cardul, ci prin remiterea unor tichete de activități casnice ce vor avea o valoare fixă pe care prestatorii le vor preschimba în maximum 12 luni de la data primirii acestora, în numerar, la oricare dintre agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la furnizorul de serviciu universal ori, după caz, prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestatorul casnic prin Platforma electronică de evidentă a desfășurării activităților casnice.

Legea prestatorului casnic: Înregistrarea beneficiarilor casnici în platforma electronică

„Înregistrarea beneficiarilor casnici şi a prestatorilor casnici în platforma electronică şi crearea contului personal se pot face fie individual de către aceştia, fie prin intermediul personalului agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului București, denumite în continuare agenţii pentru ocuparea forței de muncă, la sediul acestor agenții,”prevede Hotărârea de Guvern.

În ceea ce privește platforma electronică, ce va permite înregistrarea beneficiarilor și prestatorilor casnici, facilitând relațiile între utilizatorii tichetelor de activități casnice, precum şi între aceştia şi agenţiile pentru ocuparea forței de muncă, Ministerul Muncii va achiziționa servicii de dezvoltare a sistemului informatic suport pentru aceasta, iar până la 31 decembrie 2023, aceasta va fi operațională.

Legea prestatorului casnic: Asigurarea în sistemul de sănătate

Pentru ca prestatorii casnici să fie asigurați la sistemul public de sănătate sau să își mențină acest statut, agențiile pentru ocuparea forței de muncă vor transmite caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București situația lunară cu prestatorii casnici care au preschimbat în bani, în luna anterioară raportării, cel puțin 85 de tichete de activități casnice, după cum apare în HG nr. 822/2022.

Contribuții aplicabile prestatorului casnic

În acord cu Legea 111/2022, activitatea casnică este muncă necalificată.  Tichetele vor fi achiziționate de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă (ANOFM) de către angajatori, pentru fiecare tichet urmând să plătească 15 lei și nimic mai mult. Aceste tichete vor trebui să aibă numele salariaților înscrise pe ele și vor fi supuse impozitării pe venit, ce trebuie reținut și virat de către angajator, dar fără a fi supuse plății contribuțiilor sociale obligatorii. De asemenea, angajatorii nu trebuie să achite contribuția asiguratorie de muncă pentru aceste tichete.

Lucrătorul casnic plătește din tichetul primit, impozit de 10% și contribuție la pensii de 25%. Aceste procente nu se vor aplica la valoarea întreagă a unui tichet, ci doar pentru jumătate din valoarea respectivă. Practic, din suma brută de 15 lei aferentă unui tichet, cât a stabilit legiuitorul că va fi tichetul din 2024, prestatorul încasează o sumă netă de 12,375 lei, iar diferența de 2,625 lei va merge la bugetul de stat. Lucrătorul casnic nu va fi automat asigurat în sistemul de asigurări, ci doar de la un anumit număr de tichete în sus – 85, mai exact.

Pe de altă parte, și asigurarea la sănătate va fi posibilă. Mai exact, în situația în care prestatorul casnic nu este asigurat în sistemul de sănătate, acesta dobândește calitatea de asigurat, fără plata contribuției, şi are dreptul la pachetul de servicii medicale de bază de la data la care a solicitat preschimbarea a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei.

Legea prestatorului casnic. Care sunt angajatorii care pot acorda aceste tichete

Conform Legii 111/2022, sunt considerați angajatori, care pot acorda aceste tichete, aceeași care sunt prevăzuți și de Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare:

• instituțiile publice centrale și locale;
• operatorii economici deținuți integral sau majoritar de stat;
• regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile, indiferent de forma de organizare și de proprietate;
• instituțiile financiare și de credit;
• organizațiile cooperatiste, societățile agricole și alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică;
• organizațiile non-profit și orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislației române.

Important de reținut este că Legea 111/2022 va intra în vigoare din 1 ianuarie 2024 și, astfel, abia de atunci vor putea fi acordate aceste tichete prestatorilor casnici.

ntr-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services – PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă.

„Altfel spus, muncesc ‘la negru’. Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat. Anvergura fenomenului rămâne însă greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată”, se mai precizează în comunicat.

Legea prestatorului casnic stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice.

Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani. Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.

„Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, nu este transferabil şi nu poate fi utilizat pentru achiziţia altor bunuri şi servicii. Legea defineşte activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar. Activitatea nu este efectuată în scop comercial şi include servicii de curăţenie, igienizare, spălat/călcat rufe, croitorie, preparare a hranei, îngrijire corporală, hrănire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent„, mai arată analiza.

Salariile badantelor și bonelor din Italia care depășesc suma de 1.000 de euro nu vor mai putea fi încasate în numerar

Legea prestatorului casnic. Printre avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 se menţionează faptul că tichetele de activităţi casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

Totodată, prestatorii casnici devin asiguraţi la sistemul de pensii, precum şi la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc şi contribuţia la sănătate) în anumite condiţii;

Pe de altă parte, prestatorii casnici pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.

Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale. Angajatorii care au cumpărat şi acordat într-un an cel puţin 600 de tichete pentru acelaşi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat şi acordat minimul de tichete.

Conform analizei, m de plată prin tichete care ajută lucrătorii casnici să îşi desfăşoare activitatea legal şi fiscalizat, prin care sarcinile lor administrative sunt reduse şi simplificate, există în multe alte state europene.

„Pe fondul nevoilor de reformare a sistemului fiscal din România, coroborat cu intensificarea acţiunilor ANAF pentru conformarea tuturor celor care obţin venituri în diverse forme, este evident efortul autorităţilor fiscale de a reglementa şi a aduce în lumina legislaţiei şi zonele gri sau negre ale economiei naţionale. Aceste eforturi se aliniază celor ale Uniunii Europene de a aduce o anume siguranţă păturilor sociale defavorizate, prin reglementări facile şi diverse stimulente”, mai susţin consultanţii EY România.

EY are peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.