Ungaria, dependentă de gazele și conductele de transport din România. În capitolul “Creșterea importanței importurilor din România pentru aprovizionarea Ungariei”, Autoritatea de Reglementare din Ungaria subliniază cum au evoluat fluxurile, livrările și prețurile comparative la gaze în ultimii ani. Acesta arată faptul că România, care are și producție internă de gaze și a reînceput să fie și țară de tranzit, a devenit din ce în ce mai importantă pentru piața maghiară, inclusiv din perspectiva noilor resurse din Marea Neagră care urmează să fie exploatate, potrivit economica.net.
Potrivit raportului, din octombrie 2019, capacitățile de import din România au fost disponibile la valori semnificative, înainte de această data, a fost disponibilă o capacitate destul de redusă în regim reverse, în punctul de interconectare (cele două sisteme sunt conectate în punctele Arad – Casanadpalota – n.red.) doar o capacitate inversă minimă era disponibilă la PI.
Astfel, în primii doi ani de funcționare a interconexiunii, nu a existat aproape nicio cerere de rezervare capacitate anuală, dar în vara anului 2021 a fost rezervată capacitate semnificativă pentru perioada 2027-2030 la licitație anuală, iar în vara anului 2022, comercianții au rezervat o tremie din capacitatea scoasă la licitație pentru anul gazier 2022/2023.
Cererea a crescut pentru prima dată în timpul verii din 2021 în cadrul licitațiilor trimestriale de rezervare e capacitate, rezultând o primă de licitație remarcabilă. După o cerere mai mică pentru anul gazier 2021/22, solicitările pentru ultimele luni solicitate au urcat la un nivel extraordinar.
Mai mult, comercianții au plătit un preț de peste șapte ori mai mare pentru capacitatea rezervată din vara aunului 2023, asta deși a fost oferită cu 50% mai multă capacitate tehnică pe conductă încă din octombrie 2022.
Creșterea cererii a început să se manifeste deja în iulie, iar în septembrie capacitatea a fost rezervată la costuri de 20 de ori mai mari, cu alte cuvinte comercianții au plătit și 13 euro pentru a transporta un MWh de gaz din România în Ungaria.
Cât despre despre licitațiile zilnice, în august au fost zile în care s-a plătit și de 40-50 de ori mai mult față de prețul de pornire.
Din când în când, fluxurile comerciale la graniță s-au mai inversat, dar în ultimele luni direcția de import (spre Ungaria – n.red.), a devenit dominantă.
Totodată, schimbările în fluxurile comerciale au urmărit diferențialul de preț dintre dezvoltarea decalajului de prețurile spot între piața maghiară (CEEGEX) și românească (BRM) prețuri pe zi înainte. iar în ultimele luni, diferențialul de preț a devenit mult mai volatil. În timp ce în anul gazier 2020/2021, acesta a variat între -1,53 și 3,88 €/MWh și a rezultat o medie de 0,75 €/MWh, în anul gazier 2021/2022 spread-ul mediu lunar a fost între -2,77 €/MWh și -51,42 €/MWh, în august a existat o diferență de preț de 80 €/MWh în câteva zile, iar în medie a fost aproape de 10 €/MWh.
Astfel, dintre cele mai importante caracteristici ale României este că producția internă asigură aproape în totalitate consumul (în procente de 85-90%), fiind singura piață din UE unde se întâmplă acest lucru. Luând în considerare perspectivele (începerea producției în zăcământul offshore Neptun Deep), România are potențialul de a deveni exportator net de gaze, se arată în raport.
Aceiași sursă indică că deși consumul de gaze naturale în România îl depășește pe cel al Ungariei, capacitatea de stocare din România este la doar jumătate față de cea din Ungaria. Astfel, în perioada de vară, caracterizată prin consum mai redus, piața românească poate deveni mai ieftină decât cea maghiară.
Autoritatea de Reglementare din Ungaria subliniază faptul că România a revenit o țară de tranzit. Înainte de 2020, prin gazoductul transbalcanic (cel care traversează Dobrogea) se tranzitau în mod obișnuit 25-30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an dinspre Ucraina către Turcia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Grecia. Tranzitul în aceasă direcție practic a încetat în 2020, odată cu punerea în funcțiune a Turk Stream. De atunci, fluxul pe gazoductul transbalcanic este în sens invers.
Importurile din Bulgaria au crescut, de la jumătatea anului 2021, iar acest lucru a condus la o armonizare strânsă între exporturile din Bulgaria către România și exporturile din România către Ungaria.
Reprezentanții de la Budapesta transmit că exporturile spre Ungaria din România reprezintă de regulă jumătate din importurile României din Bulgaria, iar asta se întâmplă din cauza că livrările pe piaţa maghiară sunt limitate de capacitatea tehnică a inerconectării RO>HU punct.