Economedia a realizat o analiză în urma căreia, s-a putut constata un val izbitor de concedieri și restructurări în companiile multinaționale din industrie, inclusiv în România, cauzate de tensiunile economice globale, creștererea costurilor și scăderea consumului. Printre exemplele de companii afectate se numără Schaeffler, AkzoNobel și Thyssenkrupp, care scad locuri de muncă din diferite sectoare, mai ales auto și manufacturier. Aceste măsuri au repercursiuni asupra României, din cauza interconectării sale economice, chiar dacă nu este direct vizată. Chiar și așa, investițiile continuă în unele domenii.
Schaeffler România, integrată în grupul german care este unul dintre cei mai mari producători de componente auto la nivel global, a trimis angajații din Cristian, de lângă Brașov, în șomaj tehnic.
„În contextul provocărilor globale de pe piață care afectează diverse sectoare, Schaeffler România a fost nevoită să implementeze măsuri temporare, inclusiv șomaj tehnic. Deși aceste decizii sunt dificile, ele au ca scop asigurarea capacității competitive pe termen lung a operațiunilor noastre și protejarea unui număr cât mai mare de locuri de muncă în această perioadă. Suntem optimiști cu privire la viitor și așteptăm cu interes realizarea fuziunii planificate cu Vitesco Technologies, care ne va face „mai puternici împreună”, inclusiv în România”, au transmis reprezentanții Schaeffler România, la solicitarea Economedia.
Grupul german va face concedieri, ca parte a unificării cu producătorul de componente pentru vehicule electrice Vitesco, a anunţat și directorul general al Schaeffler, Klaus Rosenfeld, într-un interviu acordat săptămânalului WirtschaftsWoche. Compania germană Schaeffler ar vrea să dea afară 800 de persoane din aproximativ 5.000 de angajați care lucrează în fabrica de la Cristian, susțin surse din cadrul societății pentru BizBrașov.
AkzoNobel , producător olandez de vopsele, a comunicat un plan prin care va diminua costurile, care vizează concedieri a 2000 de persoane până la sfârșitul anului 2025. Compania își motivează raționamentul prin nevoia unor măsuri de reducere a costurilor și a “creșterii eficienței funcțiilor sale”. AkzoNobel are activități și în România și deține la noi în țară două facilități de producție, în Popești Leordeni și în Tunari. Cel mai puternic impact se va resimți în Olanda, consideră reprezentanții companiei, care cred că pentru un moment nu se pot oferi cifre privitoare la activitățile din România. Pierderile de locuri de muncă echivalează cu aproximativ 6% din forța sa de muncă globală, relatează Euronews.com.
La noi în țară, Grupul AkzoNobel este prezent pe categoria de vopsele și acoperiri decorative și sisteme profesionale destinate construcțiilor arhitecturale și adezivi și vopsele decorative pentru industria mobilei prin compania Fabryo Corporation SRL, pe categoria produselor decorative și protecțiilor maritime prin International Paint Romania și pe categoria acoperirilor decorative în pulbere prin AkzoNobel Powder Coatings SA Atena, Sucursala București. Cele trei entități juridice operează cu peste 400 angajati, potrivit site-ului companiei.
La sfârșitul lunii septembrie s-au anunțat vești triste pentru cei 27.000 de muncitori siderurgici ai Thyssenkrupp, urmând concedieri de la locurile de muncă.
“Sunt necesare reduceri dure. Trebuie să devenim mai profitabili”, a declarat Dennis Grimm, purtătorul de cuvânt al consiliului executiv al Thyssenkrupp Steel Europe (TKSE), într-un interviu pentru Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ).
Citește și: Cum să readucem deficitul bugetar în limitele sustenabilității. Soluții pentru viitorul economic al României
Indicele BCR PMI arată că:
producția și comenzile noi s-au redus la cel mai rapid ritm din februarie, s-a înregistrat concedieri record ale salariaților, în timp ce încrederea scade, și s-a semnalat o inflație sub medie a prețurilor factorilor de producție și a prețurilor de producție.
“Sectorul prelucrător din România a rămas sub presiune în luna septembrie, condițiile de desfășurare a activității deteriorânduse la cel mai pronunțat ritm din februarie. Condițiile slabe ale cererii au jucat un rol important în declinul susținut. Atât noile comenzi primite, cât și volumele de producție au scăzut în ritm accelerat în septembrie. Cel mai important, probabil, nivelurile de ocupare a forței de muncă au scăzut într-un ritm record. Într-o notă ceva mai pozitivă, respondenții au asociat în mod frecvent scăderea numărului de angajați cu plecările voluntare și mai puțin cu reducerile de personal instigate de companii”, arată analiza.
Pentru a explica problemele din România e necesară o privire de ansamblu asupra situației economice la nivel global, subliniază, pentru Economedia, Victor Iancu, Partener, lider al departamentului de Strategie al companiei de consultanță EY.
“Economia mondială trece astăzi prin niște transformări importante, într-un context în care multe companii experimentează noi tehnologii sau strategii de creștere și fac sau au făcut investiții masive în zone ce promit un potențial uriaș”, spune Iancu. Acesta dă ca exemplu mobilitatea electrică sau inteligența artificială, care sunt astfel de arii unde se orientează o parte din focusul investițional și planificările strategice ale multor companii. “Deși acestea au la bază analize și cercetari temeinice, de multe ori aceste investiții sunt într-o anumită măsură niște pariuri cu un oarecare grad de impredictibiliatate și, implicit, risc”, spune Iancu.
Acesta adaugă că mai sunt și alți factori care dau naștere unor presiuni economice globale.
“Toate acestea pun presiune pe marjele de profit ale companiilor forțându-le să se repoziționeze din punct de vedere strategic și tactic. Spre exemplu, industria automotive este afectată de tranziția către vehiculele electrice și de cererea fluctuantă pentru componente auto tradiționale; acest lucru a dus inclusiv la restructurări sau la concedieri temporare în companiile ce activează în acest sector. Recent, vedem o încetinire a vânzărilor de automobile electrice, punând presiune pe costuri, influențând planurile companiilor care au investit masiv în cercetare-dezvoltare și unități de producție pentru acest segment”, spune specialistul EY.
Piața din România este legată de aceste trenduri, atât prin intermediul schimburilor comerciale la nivel internațional, dar și prin investițiile străine locale.
“Multe organizații iau astăzi măsuri la nivel internațional pentru a-și optimiza eficiența, iar România este afectată de aceste decizii, chiar dacă nu este principala țintă. Ca să facem un zoom și mai adânc, trebuie să ne uităm și la expunerea României din punct de vedere al investițiilor străine, dar și la structura balanței comerciale. Ca exemplu, Germania este principalul partener comercial al României, dar și din perspectiva investițiilor străine directe. Provocările pe care economia germană le-a înregistrat în ultimul timp au un efect indirect și asupra situației locale, pe cele două coordonate de mai sus”, menționează Iancu.
Chiar dacă România a fost privită ca o destinație ieftină și eficientă pentru externalizare și
producție, creșterea costurilor cu forța de muncă și presiunile economice globale încep să
reducă acest beneficiu, menționează Iancu.
“România continuă să fie competitivă în anumite sectoare, însă trebuie să înțelegem că restructurările globale influențează tot mai mult și piețele locale, ceea ce arată si o maturizare a pieței interne. Chiar dacă unele restructurări vor continua, România va avea un rol important în rețeaua globală de producție și servicii. Așa cum arată și ultimul raport EY Attractiveness Survey, România rămâne o destinație luată în calcul de către investitorii străini, chiar dacă există în continuare o oarecare prudență vizavi de modul în care putem asigura predictibilitate economică, în domeniul fiscal sau legislativ”, menționează Victor Iancu, de la EY.
Acesta spune că există posibilitatea să vedem și alte anunțuri legate de concedieri în industrie și reduceri de activitate, o dată cu adaptarea companiilor la noile realități economice.
Deși există semnale că unele sectoare, precum automotive, ar putea suferi mai multe modificări, România rămâne un hub valoros pentru multe industrii, iar adaptarea la schimbările globale va juca un rol primordial în viitorul pieței.
Sebastian Chiriac, Managing Consultant, Horváth România, aduce aminte că, în ultimul an, România a notat o creștere economică sub așteptarile de 3%, fiind prognozată o creștere a PIB-ului sub 2.2%. Inflația ridicată din ultimii doi ani, s-a făcut simțită mai ales asupra bunurilor esențiale, a degradat puterea de cumpărare a românilor, diminuând consumul la nivel național.
“Această scădere a consumului a cauzat și o reducere a veniturilor companiilor din industrie (piața auto din România este în scădere – datele din septembrie 2024 arată o scădere cu 15% față de anul trecut). Angajările în exces din perioada pandemiei s-au dovedit a nu fi întru-totul necesare, creând presiune suplimentară asupra companiilor industriale. De asemenea, creșterea repetată a salariului minim și a costului materiilor prime au determinat o scădere a profitabilității și restrângere a activității, conducând astfel către reduceri de personal și disponibilizări”, a declarat Chiriac, pentru Economedia.
Avantajul “competitivității” în ceea ce privește costul cu forța de muncă se estompează, spune și specialistul Horvath, dar România prezintă interes pentru investitori în anumite sectoare.
“România a fost percepută mult timp ca o destinație „ieftină” și eficientă în ceea ce privește costurile de operare. Cu toate acestea, acest avantaj se estompează treptat, pe măsură ce costurile cu forța de muncă și inflația cresc, iar multinaționalele iau măsuri de restructurare. România a devenit, în 2022, o țară High-Income (cu venituri ridicate), conform clasificărilor Băncii Mondiale, rezultând într-o aliniere cu trendurile globale. Eliminarea parțială a facilităților fiscale salariale pentru IT și construcții au redus competitivitatea. Deși România rămâne competitivă în anumite sectoare, măsuri de restructurare similare cu cele implementate la nivel global vor fi resimțite și pe piața locală în cadrul companiilor din sectorul privat“, spune Sebastian Chiriac.
Acesta subliniază că firmele din sectorul industrial sunt afectate cu precădere de scăderea consumului la nivel național.
“Prin scăderea producției și a veniturilor în aceste sectoare, vor fi afectate și companiile din domeniul energetic, activitatea lor fiind afectată de starea economiei. De asemenea, sectorul IT sau companiile prestatoare de servicii ce lucrează direct cu companii din sectorul industrial vor trebui să recurgă la disponibilizări ca urmare a scăderii activității și a volumelor înregistrate”, adaugă Chiriac.
Privitor la perspective, consultantul Horvath evaluează că pentru piața din România se va resimți o perioadă dificitară în continuare, mai ales în prima jumătate a anului 2025.
“Creșterea deficitului bugetar cel mai probabil va conduce la majorarea taxelor, afectând profitabilitatea. De asemenea, investițiile directe străine au scăzut în 2023 la 6,74 miliarde de euro, o scădere sesizabilă comparat cu cifra record din 2022, conform datelor BNR. Această descreștere a investițiilor străine se va resimți cel mai probabil și în 2024, în contextul încetinirii economice”, conchide specialistul.