Marcel Boloş a cerut Comisiei Europene să accepte o ţintă de deficit de 5,5%: ”Binele României nu se negociează”

Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat marți la Digi 24 că a cerut Comisiei Europene să accepte o țintă de deficit de 5,5% din PIB, semnificativ mai mare decât ținta asumată în legea bugetului, de 4,4% din PIB. Boloș, aflat la Bruxelles la discuții cu oficialii europeni, a spus că le-a prezentat acestora proiectele de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli, iar reprezentanții Comisiei Europene au avut semne de întrebare legate de calculele privind impactul bugetar.

„Atât cele pe linie fiscală, dar și cele care privesc reducerea de cheltuieli bugetare, publice. Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE”, a declarat Marcel Boloş

Cine sunt bugetarii care vor fi dați afară! Marcel Boloș anunță luna în care ar putea să fie pusă în aplicare ordonanța austerității

„Era o așteptare din partea Comisiei că țintă de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut. De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o. Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB”, a declarat Boloş

Marcel Boloș: Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, eliminând risipa şi cheltuielile redundante

Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, a afirmat că ”binele României nu se negociează”, iar discuţiile care le are cu reprezentanţi ai Comisiei Europene sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete. El a adăugat că ”sistemul fiscal nu reuşeşte să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale”, iar măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv. ”Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante”, a arătat el.

”Binele României nu se negociează. Discuţiile pe care le avem cu organismele internaţionale sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete. Spun asta în contextul în care am avut întâlniri cu reprezentanţii European Commission pe tema implementării reformelor aferente Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Iar în următoarele zile vor continua discuţiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât Romania să ia rapid acele decizii care să sprijine Guvernul României în eforturile de a ajunge să îşi atingă ţinta deficitului bugetar. Adică în balanţa cât producem/cât consumăm să nu ajungem şi mai rău decât stăm deja”, a subliniat Marcel Boloş, marţi, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, Comisia a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuţiilor privind reforma fiscală din cadrul PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare.

”A apreciat eforturile realizate de Guvern şi aşteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanţele publice pe o traiectorie corectă în raport cu ţintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuţiile purtate cu structurile UE. Pentru că sistemul fiscal nu reuşeşte să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale. Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în acelaşi timp îmbunătăţirea calităţii finanţelor publice şi consolidarea potenţialului de creştere a economiei”, a adăugat Boloş.

El a spus că reformele ample de natură bugetară şi economică, inclusiv reformele sistemului de pensii, ale administraţiei fiscale, ale salariilor din sectorul public şi ale guvernanţei întreprinderilor de stat, ar trebui să sprijine eforturile de consolidare bugetară şi să asigure sustenabilitatea acestora.

”Trebuie să înţeleagă toţi că eficienţa cheltuielilor publice trebuie îmbunătăţită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esenţiale, cum sunt sănătatea, educaţia şi infrastructura, eliminând risipa şi cheltuielile redundante. Am încredere că întreaga clasă politică va pune umărul hotărât pentru acest deziderat de a consolida politica fiscal-bugetară a României şi de a valorifica ocazia pe care România o are prin banii europeni. Reforma sistemului fiscal-bugetar românesc nu trebuie văzută ca o necesitate, ci şi o oportunitate de a stimula creşterea economică, de a atrage investiţii şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii românilor. Pentru că vorbim de 46 de miliarde de euro prin programele operaţionale aferente exerciţului financiar 2021-2027 şi alte 28 miliarde prin PNRR”, a explicat ministrul.

Marcel Boloș: Execuţia bugetară în primele şapte luni s-a încheiat cu un deficit de 2,43% din PIB

Veniturile totale au însumat 288,06 mld lei în primele şapte luni ale anului curent, în creştere cu 11,5% (an/an). Evoluţia a acestora a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, impozitul pe profit şi TVA. Veniturile fiscale au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată – influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, în timp ce încasările din accize au cvasi-stagnat.

Încasările din impozitul pe salarii çi venit au totalizat 23,86 mld lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,6%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,4%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,1%3), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,3 miliarde lei), respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 19,31 mld lei, consemnând o creştere de 11,3% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,3%).
Încasările nete din TVA6 au înregistrat 57,67 mld lei, în creştere cu 10,0% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,0%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (17,0 mld. lei în ian-iul 2023, comparativ cu 16,0 mld lei în ian-iul 2022).

Veniturile din accize au însumat 20,68 mld lei, consemnând o cvasi-stagnare faţă de nivelul de anul trecut (0,1%, an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 2,1%, în timp ce evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice din primele şapte luni continuă să se amelioreze (-2,0%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 26,82 mld lei, consemnând un avans de 3,6% (an/an). Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de veniturile din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, cât şi a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,31 mld lei, în creştere cu 38,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şapte luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 20,2% din PIB la 20,5% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri çi servicii au fost 42,40 mld lei, în creştere cu 11,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,2% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 112,99 mld lei în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele şapte luni ale anului 2023, au fost în sumă de 2,31 mld lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,17 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 mld lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 5,94 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,28 mld lei, cu 51,4% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,94 mld lei, în creştere cu 47,27% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 26,44 mld lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,78% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.