Milenialii ar putea deveni cea mai bogată generaţie din istorică deoarece un vast transfer de avere, în valoare de 90 de trilioane de dolari, va fi transferată lot în următorii 20 de ani.
Compania de consultanţă imobiliară la nivel global Knight Frank a constatat că aşa-numita generaţie tăcută – cei născuţi între 1928 şi 1945 – şi baby boomers – născuţi între 1946 şi 1964 – ”vor preda frâiele” milenialilor – cei născuţi între 1981 şi 1996 – atunci când le vor transfera activele.
Milenialii sunt prezentaţi ca nişte cheltuitori leneşi şi frivoli, mai dornici să-şi deschidă portofelele pentru pâine prăjită cu avocado, în loc să economisească pentru o casă – deci cât de pregătiţi sunt ei în gestionarea fluxului seismic de venituri?
”Milenialii sunt foarte prost pregătiţi… nu sunt la fel de bine pregătiţi ca generaţia care generează bogăţie”, a declarat Salvatore Buscemi, cofondator şi director partener al firmei Brahmin Partners, pentru CNBC.
Până în momentul în care milenialii vor moşteni această bogăţie, ei vor avea 40 de ani şi s-ar putea să nu aibă aptitudinea de a-şi începe propria afacere sau de a investi, a explicat el.
Sondaj Genesis Property. Biroul este mai important pentru Gen Z decât pentru Mileniali în 2024
”Nu au abilităţile pentru a putea face asta, pentru că nu a trebuit niciodată – nu au fost niciodată presaţi”, a spus el.
”Şi problema este dacă vor fi motivaţi mai târziu în viaţă să se forţeze să dobândească aceste seturi de abilităţi?” a întrebat Buscemi, adăugând că natura umană sugerează că oamenii sunt mai puţin înclinaţi să dobândească noi abilităţi pe măsură ce îmbătrânesc.
Generaţia milenială se va concentra probabil pe obiective pe termen scurt, în timp ce cei care îi preced sunt mai concentraţi pe economisirea pentru etape precum construirea familiei şi pensionarea, sugerează experţii.
Deşi milenialii au trecut prin criza financiară globală în 2008, ei sunt ”mai departe” de necazurile celui de-al Doilea Război Mondial şi de consecinţele acestuia, care au contribuit la formarea mentalităţii părinţilor lor despre bani, a menţionat un raport al RBC Wealth Management.
Milenialii, sau generația Y, au crescut într-o eră marcată de creșterea rapidă a tehnologiei digitale și de accesul facil la informație.
În plus, conform cercetărilor companiei de servicii financiare LendingClub, generaţia milenialilor este cea mai probabilă să trăiască de la un salariu la altul, deoarece această ”generaţie sandwich” trebuie să sprijine atât părinţii în vârstă, cât şi pe proprii lor copii.
Există, de asemenea, o diferenţă între oamenii care câştigă o avere şi cei care o moştenesc, punându-i pe cei din urmă într-un dezavantaj atunci când vine vorba de gestionarea averii sau de a face faţă pierderii acesteia.
”Oamenii care şi-au câştigat averea au un puternic centru de control intern”, a spus psihoterapeutul clinic Paul Hokemeyer, adăugând că persoanele care şi-au construit bogăţia au încredere în abilităţile şi capacitatea lor de a o câştiga din nou în cazul în care o pierd.
Cei care îşi vor moşteni averea vor fi mai nesiguri. ”Ştiu că pot supravieţui în grădina zoologică, dar nu sunt siguri de capacitatea lor de a supravieţui în junglă”, a spus Hokemeyer.
Psihoterapeutul, totuşi, a observat că milenialii tind să fie mai înţelepţi cu privire la puterea inerentă a bogăţiei şi să abordeze banii mai mult ca administratori care ”îi folosesc pentru a îmbunătăţi lumea în care se simt privilegiaţi să se afle”.
Luna trecută a fost publicat cea de-a 12-a ediţie a studiului global pe care consultanţii de la Deloitte în fac pe populaţiile Gen Z şi Mileniali, importanţa studiului din ultimii ani fiind dată şi de faptul că analiza s-a suprapus pentru perioada pandemiei şi a războiului din Ucraina. De data aceasta, studiul a fost realizat pe un eşantion de 22.000 de tineri din 44 de ţări, din America de Nord până în Europa de Vest, Europa de Est, Africa sau Asia-Pacific. Pentru Deloitte, cei din Gen Z sunt născuţi în perioada 1995-2004, iar Milenialii sunt încadraţi între anii 1983 şi 1994.
„Ultimii ani au lăsat multe urme: o criză a costului de trai declanşat de cea mai mare inflaţie din ultimii 40 de ani, cel mai mare război terestru din Europa din anii 1940, ascensiunea provocărilor legate de sănătatea mintală şi burnoutul şi o creştere a problemelor psihice generate de lipsa prevenţiei, printre altele. Acestea sunt lucrurile care apasă greu pe umerii Gen Z şi Milenialilor“, se arată în deschiderea studiului Deloitte dedicat acestor generaţii şi publicat în mai 2023.
Cea mai mare preocupare pentru ambele generaţii este costul vieţii, iar ceea ce se remarcă este faptul că procentul celor care resimt acest lucru din categoria Gen Z a crescut semnificativ faţă de ediţia precedentă. Astfel, pentru 35% dintre Gen Z costul traiului este preocuparea numărul 1 faţă de nivelul de 29% de anul trecut.
„Jumătate dintre Gen Z şi Mileniali trăiesc de la un salariu la altul. Mai departe, Gen Z şi Milenialii răspund la această situaţie prin luarea unor noi joburi, prin amânarea unor decizii majore cum ar fi achiziţia unei case sau întemeierea unei familii şi adoptă comportamente ţintite către economisirea banilor cum ar fi cumpărarea de haine second-hand sau renunţarea la maşină“, se arată în studiul Deloitte. Mai departe, nemulţumirea legată de salariu este principalul factor care îi determină pe Gen Z să migreze de la un angajator la altul, lipsa banilor fiind şi motivul pentru care mulţi tineri adoptă un alt doilea job.
Circa 46% din Gen Z şi 37% dintre Mileniali şi-au mai luat un job, part-time sau full-time, în creştere cu 3% faţă de anul trecut, respectiv 4%.
Dar în timp ce tinerii iau măsuri pentru a se lupta cu incertitudinea financiară, angajarea în decizii majore este amânată. Astfel, 56% dintre Gen Z cred că le va fi aproape imposibil să ceară o mărire de salariu, în timp ce 50% spun că întemeierea unei familii va deveni dacă nu imposibilă, atunci foarte dificilă. În cazul achiziţiei unei case, procentul celor care aproape exclud o astfel de idee se ridică la 61%.
Dincolo de această fragilitate financiară indusă mai ales de ultimul an, perioada care a coincis cu criza sanitară a mai produs o schimbare majoră. Astfel, dacă numai 36% dintre angajaţii Gen Z lucrau remote, în 2023 procentul acestora a ajuns la 61%. Mai departe, 77% dintre cei din generaţia Gen Z care lucrează acum în medii hibride sau remote şi-ar da demisia dacă angajatorul le-ar cere să revină la un program la birou, full-time. Discuţia se mută din nou la nivelul economiilor pe care Gen Z le poate face lucrând de acasă, un aspect extrem de important în contextul creşterii costurilor de viaţă.
Dar mai este un lucru, dincolo de presiunea financiară care ar putea să amâne anumite decizii majore, inclusiv aceea de a avea copii: anxietatea legată de schimbările climatice. Astfel, cum creşterea unui copil vine la pachet cu un consum de resurse, nu doar financiare, 23% dintre Gen Z spun că pe viitor vor avea fie mai puţini copii sau chiar deloc, 19% luând deja această decizie. Tot de dragul mediului, tinerii din studiul Deloitte se arată mai puţin entuziasmaţi de achiziţia unei maşini sau a articolelor fast-fashion, maşinile electrice, second-handul şi o dietă vegetariană fiind opţiuni de lifestyle tot mai apreciate de Gen Z.