Mircea Coşea: „Va fi cutremur! Niciun partid nu a venit cu un program în acest an electoral. Acum, orice cântăreț sau sportiv vrea să fie politician”

Analistul economic Mircea Coşea atrage atenția asupra lipsei unui program economic solid în România, într-o declarație făcută pentru DCBusiness.

Profesorul și analistul economic Mircea Coșea a subliniat absența unui program economic robust în țară. Criticând lipsa unei abordări coerente în gestionarea problemelor naționale, Coșea a evidențiat o preocupare deosebită pentru două aspecte majore: natalitatea și pregătirea pentru cutremure.

Coșea avertizează asupra iminenței unui cutremur și subliniază că, deși problema este reală, nu primește suficientă atenție din partea autorităților. El susține că, în loc să se discute despre candidați și subiecte periferice, este esențial să avem lideri cu programe solide și capacitatea de a face față provocărilor reale.

Economistul Mircea Coșea anunță scenarii sumbre pentru România din 2025: „Austeritatea va exista. Va începe brusc în 2025. Nu se mai poate altfel”

De asemenea, Coșea a criticat în mod explicit fenomenul apariției în viața politică a unor persoane cu notorietate în domenii precum sportul sau arta, subliniind importanța unui lider cu expertiză și un program clar. Profesorul a scos în evidență un lucru extrem de grav și a nume că în plină campanie electorală, niciuna dintre partide nu a venit cu un program cu care să vină în fața alegătorilor, în schimb, politicienii preferă să se ciorovăiască între ei.

Mircea Coşea: „Trebuie să mergi la Bruxelles și să bați cu pumnul în masă, nu să stai și să ”speri”!”

Analistul Mircea Coşea a adăugat că educația și cultura sunt cheia formării unor lideri competenți, amintind de exemple din alte țări, cum ar fi școlile partidelor din Marea Britanie. În contextul actual, el a criticat lipsa de pregătire a unor persoane care aspiră la funcții politice, sugerând că aceasta este o problemă majoră pentru România.

De asemenea, Mircea Coșea a ridicat întrebări cu privire la investițiile străine în România, subliniind discrepanțele dintre anunțurile de investiții și realitatea impactului acestora. A adus în discuție o presupusă investiție germană care, în loc să aducă locuri de muncă semnificative, s-ar fi transformat într-o afacere minoră. Spre comparație, profesorul a amintit de investițiile din Ungaria unde se construiește cea mai mare fabrică de baterii pentru mașini electrice, din Europa.

Profesorul s-a arătat de asemeni îngrozit că acum orice persoană cu o oarecare notorietate vrea să devină europarlamentar și a punctat spunând că: ”Europarlamentarismul în România este un eșec. În afară de doamna aceea care în fiecare dimineață postează poze cu  flori și urează ”Bună dimineața”, altceva nu se întâmplă! Cine sunt europarlamentarii noștri? Îi știe cineva?”, a arătat economistul care a mai adăugat, vorbind despre comisarul pentru transporturi Adina Vălean că aceasta a declarat la un moment dat, vorbind despre aderarea la Schengen că: ”Să sperăm că Austria va vedea eforturile României!”, afirmație despre care Coșea a spus că este egală cu zero: ”Cum ”să sperăm”? Trebuie să mergi la Bruxelles și să bați cu pumnul în masă, nu să stai și să ”speri”!”, a mai spus analistul.

În final, Mircea Coșea a atras atenția asupra unor aspecte economice critice, subliniind necesitatea unui dialog și a unor acțiuni concrete pentru a aborda provocările reale ale României.

Citeşte şi

Mircea Coşea, previziune sumbră: „Măsurile ne vor lovi în cel mult șase luni, sunt de strictă contabilitate bugetară, nu au fost analizate efectele”

Potrivit raportului “Perspective Economice Globale”, publicat de Banca Mondială în ianuarie 2024, economiile în curs de dezvoltare vor înregistra o creştere mai redusă decât media ultimului deceniu, cu o prognoză de 3,9%, cu peste un punct procentual sub nivelul anterior estimat, iar estimările privind creşterea economică a României au fost revizuite uşor în jos pentru următorii ani. Pentru România prognoza pentru 2024 este de 3,3%, reflectând o scădere cu 0,8 puncte procentuale şi, respectiv, cu 0,6 puncte în comparaţie cu estimările anterioare, însă rămâne printre cele mai mari din UE. Perspectivele pentru 2025 ale Băncii Mondiale indică o creştere economică de 3,8% pentru România, reprezentând de asemenea o scădere de 0,3 puncte faţă de prognozele anterioare, fiind peste media UE. În regiune, alte ţări au estimări diverse: Polonia ar putea înregistra o creştere de 2,6%, Bulgaria de 2,4%, Croaţia de 2,7%, Republica Moldova de 4,2%, Serbia de 3%, iar Rusia de 1,3%. Comisia Europeană a estimat o creştere economică pentru România în 2024 de 3,1% din  PIB şi un deficit bugetar de 5,3% din PIB.

Bugetul de stat al Guvenului Ciolacu prevede o creştere economică de 3,4% pentru anul 2024, a doua din UE şi un deficit bugetar de 86,6 miliarde lei pentru 2024, respectiv 5% din PIB. Investiţiile publice ar urma să fie de circa 7,2% din PIB, bazate pe atragerea fondurilor UE şi pe investiţii de la buget. Guvernul este optimist pentru 2024, dar economiştii au păreri împărţite privind perspectivele economice ale României pe termen scurt, opinând că economia va creşte moderat, însă vor fi probleme bugetare, amplificate de anul electoral. Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrage atenţia că PIB-ul va creşte mai puţin faţă de estimări şi că deficitul bugetar ar putea ajunge la 6,4% din PIB în 2024, deoarece este un an electoral încărcat, iar promisiunile au fost foarte mari.

Pe de altă parte, analizele externe arată că România, alături de Polonia, are un potenţial de creştere economică remarcabil, mult mai mare decât economiile europene din vest, care au constrângeri de dezvoltare mai mari, dar care sunt totuşi mult mai stabile. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace ţări europene, a redus decalajul faţă de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiştii internaţionali. Mai mult, România deja depăseşte Ungaria la unii indicatori economici şi unele analize susţin că va ajunge Polonia.

Cu toate acestea, bugetul de stat are nevoie de venituri efective mai mari în urma măsurilor sociale, dar şi pentru combaterea efectelor inflaţiei şi creşterii preţurilor pentru a nu se mări deficitul, iar politicienii din coaliţia de guvernare şi Guvernul au introdus noi taxe care să aducă bani la buget, în paralel cu implementarea PNRR şi creşterea sumelor bugetare alocate investiţiilor.

Anul 2024 a venit cu taxe şi impozite mai mari pentru unele categorii de români, antreprenori, salariaţi sau liber profesionişti. Începând de la 1 ianuarie 2024 regimul de taxare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor s-a schimbat, fiind introduse noi paliere de la care taxarea este mai mare. A avut loc creşterea TVA pentru o serie de produse şi servicii şi s-a impus un impozit suplimentar de 2% pentru bănci, 1% pentru multinaţionale şi 0,5% pentru producătorii de petrol şi gaze. În plus, au crescut taxele pe proprietăţi cu rata inflaţiei şi s-a introdus o taxă pe lux. A crescut şi TVA pentru achiziţia locuinţelor noi şi accizele la o serie de produse.

Salariul minim pe economie a crescut de la 3.000 lei la 3.300 de lei brut, de la 1 ianuarie 2024, iar de la 1 iulie va fi 3.700 lei. Salariile angajaţilor din sistemul public au crescut cu 5%. Pensiile au fost indexate cu rata inflaţiei de 13,8%, urmând să fie recalculate la 1 septembrie, înainte de alegeri.

O problemă majoră o reprezintă colectarea taxelor, în special a TVA, unde România este campioană europeană la proasta colectare şi de aceea se vorbeşte tot mai mult despre combaterea mai puternică a evaziunii fiscale şi se insistă pe digitalizare. Relaţiile contribuabililor şi firmelor cu instituţiile statului şi cu Fiscul se digitalizează, noul sistem e-Factura devenind obligatoriu pentru firme de la 1 ianuarie 2024, însă procesul se desfăşoară încă lent şi este îngreunat de neclarităţi şi birocraţie.

Primul-ministru şi ministrul Finanţelor au promis că nu vor mai fi creşteri de taxe şi impozite în 2024, dar unii analişti susţin că acestea vor fi în 2025, după anul electoral, pentru reechilibrarea bugetului şi încadrarea deficitului bugetar în 3%, conform cerinţelor UE.