Mitul muncii remote se prăbuşeşte. Compania Zoom își obligă angajații să revină la birou de 2 ori pe săptămână

Tot mai mulți angajați s-au obişnuit să lucreze remote, după problemele din pandemie, dar situaţia pare să se schimbe. Cele mai predispuse pentru a încuraja un asemenea sistem de muncă erau companiile care activează în domeniul tehnologiei, întrucât ele au și cele mai multe argumente pentru a continua munca de acasă. Tot ele au fost cele care au creat chiar instrumentele necesare pentru asta. Totuși, anume companiile din acest domeniu își îndeamnă acum angajații să se întoarcă la birouri şi să renunţe la munca remote.

De exemplu, în luna august, Grindr (n.r. Grindr companie care a dezvoltat o aplicație de socializare și dating online care se adresează comunității LGBTQ+) le-a pus angajaților săi un ultimatum cu privire întoarcerea la birou: fie sunt de acord să lucreze cu prezență fizică de cel puțin două ori pe săptămână, fie își vor pierde locurile de muncă.

Această politică ar putea fi tradusă, inclusiv prin faptul că angajații angajați în mod remote ar trebui să se mute în Los Angeles, unde se află sediul aplicației de socializare și dating online, sau în unul dintre celelalte „hub”-uri din SUA, cum ar fi New York sau Chicago.

Mulți angajați au respins acest mandat. Conform sindicatului Grindr, 82 din cei 178 de angajați ai companiei au fost concediați pentru că au refuzat să se conformeze.

Riscurile muncii de acasă. Angajații „remote” sunt tot mai aproape de pragul sărăciei

Decizia Grindr de a implementa un protocol atât de strict pentru întoarcerea la birou – și de a fi dispusă să își piardă aproape jumătate din personal – a venit ca o surpriză pentru multă lume. Până la urmă, în comparație cu companiile corporatiste cu reguli stricte în privința prezenței la birou, startup-urile și companiile axate pe digital sunt mai bine pregătite să lucreze de la distanță și se mândresc, în general, cu adaptabilitatea lor.

Mai mult, Grindr nu este singura companie tech care a stabilit o limită în ceea ce privește munca complet remote. De exemplu, în luna noiembrie 2022, Elon Musk a pus capăt lucrului de acasă pentru angajații de la Twitter în noiembrie 2022, după ce le-a cerut oamenilor să bifeze, săptămânal, cel puțin 40 de ore de prezență fizică.

În ultimele luni, companii big tech, inclusiv Amazon, au impus reguli mai stricte în privința muncii în regim hibrid.

Anunțul uimitor făcut de compania ZOOM privind munca remote

Printre anunțurile tehnologice de întoarcere la birou cel mai surprinzător a fost cel de la Zoom. În august, platforma de video-conferință – adesea asociată cu munca de la distanță – a anunțat că angajații care locuiesc într-o rază de 80,5 km de birou trebuie să se prezintă fizic la muncă de cel puțin de două ori pe săptămână.

În ciuda reputației lor de agilitate și progresism, multe companii tech transmit din ce în ce mai des mesajul că prezența fizică este prea importantă pentru a fi pierdută, indiferent de percepția publică sau de preferințele angajaților lor.

În ceea ce privește Zoom, Drew Smith, șeful relațiilor guvernamentale în Regatul Unit și Irlanda, afirmă că această companie și-a redescoperit valoarea interacțiunilor față în față pe măsură ce restricțiile legate de COVID-19 s-au relaxat și angajații au revenit la colaborarea în persoană.

Compania cu sediul în San Jose, California, avea, înainte de pandemie, o rutină de lucru cu prezență fizică.

„După ce am reunit echipele de produs și inginerie în SUA, am fost surprinși de câte probleme s-au rezolvat doar prin faptul că se aflau în aceeași cameră. Din perspectiva inovației, am putut să facem mai mult și să fim mai productivi lucrând în persoană”,spune Smith.

Argumentul Zoom se aseamănă cu cel al altor companii mai tradiționale care au reintrodus timpul obligatoriu petrecut în birou.

Tot mai mulți angajați lucrează remote. Munca de la birou se mută în destinații de vacanță. Schimbări pe piața muncii

„Anumite interacțiuni, precum discuțiile unu-la-unu cu managerul, procesul de învățare și camaraderia sunt mai dificile atunci când lucrezi de la distanță. Chiar dacă am inovat și ne-am dezvoltat platforma în ultimii ani, poate că am fi putut face și mai mult dacă pandemia nu ne-ar fi forțat să ne separăm”, a adăugat Smith.

Acest lucru este valabil în special pentru companiile mari, explică Allison English, director adjunct al firmei de cercetare a experienței angajaților Leesman, cu sediul în Londra:

„Cu cât corporația este mai mare, cu atât este mai puțin capabilă să aibă o mulțime de oameni alergând în jur și fiind antreprenoriali și super-creativi. Trebuie să existe angrenaje în mecanism, oameni care se prezintă și fac treabă pentru ca afacerile să funcționeze – acest lucru este valabil pentru orice companie, în orice sector”.

Cu toate acestea, în ciuda acestor motive adesea invocate pentru preferința de a lucra în persoană, tech-ul este încă adesea așteptat să se comporte diferit față de alte industrii, spune English, ceea ce poate explica de ce unii oameni percep întoarcerea industriei la birou ca fiind ciudată sau chiar contraintuitivă.

„De-a lungul anilor, am văzut tehnologia revoluționând ceea ce este disponibil în spațiul de lucru: de la introducerea meselor de ping-pong la bere la robinet, sectorul a avut o abordare alternativă a biroului. Apoi, în timpul pandemiei, au fost soluțiile tehnologiei care au ajutat afacerile să își susțină angajații care lucrează de acasă”, spune ea.

Actuala tendință din industria tech de a susține revenirea la birou poate iniția un efect de domino, spun specialiștii.

Deoarece companiile tech sunt în mod tipic cele mai bine poziționate pentru munca de la distanță, ele au fost printre primele care au renunțat la birou în plină ascensiune a tendinței de a lucra de oriunde:

„Oamenii tind să urmeze turma. A fost o val de companii care au trecut complet la munca de la distanță pentru a economisi bani, acum urmează trendul de trecerea la un model hibrid”, spune Zack Roseman, fondatorul mai multor companii specializate în tehnologii.

El adaugă că anume companiile tech s-ar putea să ajungă, surprinzător, printre cele mai puțin flexibile în ceea ce privește munca hibridă – și ar putea întâmpina cea mai mare disonanță între angajați și angajatori.

Bestjobs: Doar 40% dintre angajaţi mai merg zilnic la birou. 3 din 5 români au luat în calcul să-şi schimbe jobul pentru a beneficia de muncă remote sau flexibilitate în modul de lucru

Piaţa de birouri a avut mult de suferit în ultimii ani, întrucât tot mai mulţi angajaţi au preferat biroul de acasă în locul sediului companiei. În prezent, dintre angajaţii white-collar, 28% lucrează în sistem hibrid, în timp ce alţi 40% se duc zilnic la birou, arată cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs.

”Piaţa de birouri a avut mult de suferit în ultimii ani, întrucât tot mai mulţi angajaţi au preferat biroul de acasă în locul sediului companiei. Ca urmare, unii dintre proprietarii clădirilor de birouri din România deja se orientează către soluţii alternative de utilizare a spaţiilor goale, în timp ce companiile redistribuie bugetele pe care le-ar fi alocat chiriei şi utilităţilor.

Cu toate acestea, modul de lucru hibrid este una dintre soluţiile care contribuie la menţinerea ratei de ocupare a spaţiilor de birouri, în timp ce răspunde nevoii angajaţilor de a reduce timpul dedicat navetei, dar şi aceleia de a se întâlni cu colegii. În prezent, dintre angajaţii white-collar, 28% lucrează în sistem hibrid, în timp ce alţi 40% se duc zilnic la birou”, după cum arată cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs.

În pandemie, 7 din 10 angajaţi lucrau remote în România

Totodată, circa o treime dintre angajaţi lucrează exclusiv remote. În perioada pandemiei, 7 din 10 respondenţi ai sondajului bestjobs au lucrat de acasă sau într-o formulă hibridă. Astfel, datele indică faptul că foarte puţini angajaţi s-au mai întors la stilul clasic de lucru, ce presupune mersul zilnic la birou.

Mai mult, companiile au fost nevoite să se adapteze, introducând noi facilităţi pentru a atrage oamenii înapoi la birou sau opţiuni flexibile de lucru. În acest sens, 14% dintre respondenţi spun că angajatorul le permite lucrul de acasă pentru perioade limitate, 26% în regim hibrid, iar 21%, pe termen nelimitat. Flexibilitatea modului de lucru a devenit atât de importantă încât 60% dintre respondenţi au declarat că ei înşişi (27%) sau colegi de-ai lor au luat în calcul să-şi schimbe jobul din acest motiv, optând pentru unul care să le permită să lucreze cum îşi doresc.

„Raportul de forţe dintre companii şi angajaţi s-a schimbat după pandemie, iar acest lucru se vede în puterea angajaţilor de a schimba un job care nu le oferă flexibilitatea de care au nevoie acum. Modul de lucru remote a schimbat abordarea oamenilor, care au ajuns să aprecieze acum drept un avantaj standard ceea ce altădată era perceput ca fiind un beneficiu extra”, spune Ana Vişian, Marketing Manager bestjobs.

O treime dintre angajaţi s-au întors la birou fără a avea o justificare clară din partea angajatorului. Revenirea la birou, în cazul celor care s-au întors în formulă completă sau hibridă, a avut loc treptat. Jumătate dintre angajatori au decis în cursul anului 2022 să-şi aducă echipele la sediu, 12% s-au hotărât în acest an, iar pentru alţi 4% urmează.

Printre motivele pe care angajatorii le-au oferit angajaţilor pentru a justifica nevoia întoarcerii la birou se numără nevoia de reconectare a echipelor şi de socializare între colegi şi departamente (36%), faptul că munca remote a fost necesară doar în timpul restricţiilor (19%), scăderea performanţei echipelor (12%) şi afectarea culturii organizaţionale (5%). 28% însă nu au oferit angajaţilor nicio justificare.

În noul context de lucru, şedinţele cu echipa s-au mutat şi ele preponderent online (70%), întrucât reunirea echipelor în acelaşi loc fizic a devenit tot mai dificilă.

Sondajul a fost efectuat în luna iunie, pe un eşantion de 1.382 de utilizatori de internet din România.

BestJobs este una dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România. În orice moment, pe bestjobs sunt peste 35.000 de joburi şi 4,6 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii.