Oraşul Sibiu este un exemplu perfect de tradiţie şi modernism, de afaceri clasice şi futuriste, un hub industrial şi turistic în care oamenii cu iniţiativă au numai de câştigat.
Corina Stoica este unul dintre cei trei români certificați drept „specialiști în terapia de pădure”. Ea promovează natura în lupta cu stresul, anxietatea și insomnia. Dar până să ajungă aici și ea a trecut prin etapele celor cărora acum vin la ea pentru deconectare, scrie pagina de Facebook a președintei Consiliul Județean în seria ”oameni și locuri de poveste”, potrivit Turnul Sfatului.
Anul 2019 a fost decisiv pentru tânăra care a renunțat la un job într-o multinațională pentru a se dedica meditației, studierii tehnicilor yoga și a terapiei prin „forest bathing”, adică prin „băi de pădure”.
Corina Stoica a stat mai bine de un deceniu într-un birou şi a ajuns la concluzia că oamenii suferă din cauza ritmului accelerat în care trăiesc, că foarte mulți angajați au un nivel ridicat de stres, indiferent de domeniul în care activează.
La începutul anilor `80, în programul național de sănătate al Japoniei a fost introdus termenul de „shinrin-yoku”, cu referire la „baia de pădure”, ca mijloc de eliminare a stresului prin intermediul unor „scufundări” în mijlocul naturii, în care actorii principali sunt copacii, iar sunetele, mirosurile și texturile concură la crearea unei stări de bine. Prin baia de pădure se poate lupta eficient cu depresia, anxietatea sau insomnia, afecțiuni de care suferă tot mai mulți oameni ai societății moderne.
„Am realizat că pădurea este poate cel mai mare furnizor de energie și liniște interioară și că aici, în jurul Sibiului, sunt numeroase locuri în care pot fi organizate băi de pădure”, spune Corina care, aproape în fiecare sâmbătă, vine în pădurea de lângă Portal Village, se precizează pe pagina de Facebook.
Ajung la ea grupuri pestrițe, sosite din întreaga țară sau chiar de peste hotare, i se alătură în ședințe de yoga urmate de veritabile scufundări între miile de arbori ce urcă spre fosta cetate Salgo, despre care legendele spun că ar fi fost construită de uriași și că ar adăposti o parte a aurului pe care Decebal l-a ascuns la venirea împăratului Traian.
„Sunt în general oameni care muncesc mult, care au slujbe solicitante. Sunt oameni cultivați, cu respect pentru natură, care aleg destinații de ecoturism și își propun să fie ei cei care aduc schimbarea în bine. Majoritatea au însă mare nevoie de o pauză de la iureșul cotidian. Le propun să-și încetinească ritmul, să se reconecteze la ei înșiși. Iar pădurea îi ajută!”
Interacțiunea are loc în mai multe etape: „În primul rând le prezint natura ca partener în terapie. Apoi, fiecare își găsește un loc în care poate exploata simțurile văzului, auzului, mirosului, simți textura cojii de copac, adierea vântului sau căldura soarelui pe piele”.
”Îi încurajez să folosească telefonul doar pe post de aparat de fotografiat”
Rând pe rând, fiecare membru al grupului este invitat să împărtășească din senzațiile trăite. Pentru fiecare, pădurea glăsuiește diferit. Un lătrat îndepărtat de câine, freamătul bogat al frunzelor, trilurile neîntrerupte de gaițe, cinteze sau sticleți, nasc senzații noi sau trezesc amintiri vechi. „Sunt oameni care retrăiesc experiențe din copilărie și sunt dispuși să le împărtășească și celorlalți. Deconectarea se face diferit, de la un om la celălalt. Nu forțez pe nimeni, fiecare împărtășește grupului ceva despre el atunci când se simte pregătit”.
O ședință de baie de pădure durează aproximativ 2 ore, de-a lungul cărora sunt alternate plimbările „pe tăcute”, cu momentele în care oamenii își împărtășesc trăirile. „Îi încurajez să folosească telefonul doar pe post de aparat de fotografiat atunci când rezonează cu o formă, o culoare, cu o imagine pe care vor să o contemple mai târziu. Pentru a ne deconecta, trebuie să lăsăm deoparte telefonul care este mare consumator de timp și care, prin multe aplicații de social media, ne ține într-o permanentă stare de alertă.”
Chiar dacă în țările asiatice „baia de pădure” se practică de aproape cinci decenii, în România este încă la început. „Certificarea de specialist în terapia de pădure am obținut-o după ce am urmat un curs complet, pe mai multe niveluri de pregătire, la „Forest Therapy Hub”, organizație recunoscută la nivel mondial în domeniul trainerilor de relaxare în natură. În România suntem doar trei persoane care au studiat până la nivelul maxim de certificare, celelalte două fiind din București și din Cluj.”
În mod invariabil, baia de pădure se termină cu ceremonia servirii ceaiului. „Culegem plante și fructe în funcție de sezon. Primăvara avem urzici, apoi soc și muguri de brad. Vara culegem frunze de zmeur sau mur, iar toamna și iarna măceșe și păducel. Gustăm natura din plin”, mai spune Corina amintind că puterea plantelor este de necontestat: „mugurii de brad au de patru ori mai multă vitamina C decât lămâia”.
”Pădurea Dumbrava are multe de oferit celor aflați în căutarea unei doze de bine”
Corina Stoica îndeamnă lumea să se relaxeze și în afara pădurii. „Am avut ședințe de yoga în Parcul Cetății din centrul Sibiului. Oamenii s-au minunat că deasupra orașului se află un cer atât de albastru!”
După cinci ani de când și-a schimbat felul de a se raporta la viață, Corina are o concluzie: „Oamenii au tendința de a rata bucuriile vieții. Ei nu-și mai găsesc plăcerea de a merge înainte. Pentru asta trebuie ca, în primul rând, să te deconectezi de la tine.”
Băile de pădure se regăsesc în oferta Programului Anii Drumeției, inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, pentru care optează atât sibieni, cât și turiști veniți în special din București, Timișoara sau Cluj.
Din luna iulie, acest tip de evadări din cotidian vor avea loc și în cel mai mare muzeu în aer liber din Europa: în Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului. „Aici se află deja o potecă senzorială, pe care vizitatorii o parcurg desculți, pășind pe diverse tipuri de suprafețe, de la pietricele la scoarță de copac. În plus, Pădurea Dumbrava are multe de oferit celor aflați în căutarea unei doze de bine”.
Binefacerile pădurii sunt multiple, de la liniște și aer curat, până la fitoncidele, acele substanțe și uleiuri volatile eliberate de plante și arbori menite să blocheze dezvoltarea bacteriilor. „Sunt esențiale pentru sistemul imunitar. Este dovedit faptul că o ședință de îmbăiere de pădure întărește sistemul imunitar al omului pentru o perioadă de 3 – 4 săptămâni”, mai spune sibianca.
În paralel, afacerile clasice par că pierd teren la Sibiu. Hipic Prod Impex SRL și Somarest SRL, fabricile din Sibiu și Cisnădie care aparțin brandurilor Prada și Louis Vuitton au avut, împreună, în 2023, o cifră de afaceri de peste 430 de milioane de lei (79,9 milioane de lei Hipic Prod și 351,13 milioane lei Somarest), însă profitul este pe minus: 6,8 milioane de lei, pierderi, pentru fabrica Louis Vuitton și 4,4 milioane de lei profit pentru Somarest, anunță Turnul Sfatului.
Din 2022, Prada a devinit singurul proprietar al fabricii de la Sibiu, Hipic Prod Impex, după ce compania a cumpărat ultimele acţiuni de la antreprenoarea Andreea Sabău.
Hipic Prod Impex este o companie fondată în 1994 și a avut în 2023 cel mai mare profit declarat la ANAF din istoria societății. Până în acest an, cel mai mare profit net a fost de 1,66 milioane de lei, în 2021. În 2022, societatea a anunțat pierderi de 16 mii de lei, în 2020 pierderile au fost de 6,6 milioane de lei, în 2017 au fost de 2,1 milioane de lei, iar în 2016 s-au înregistrat pierderi de 5,48 milioane de lei.
Somarest din Sibiu este membră a grupului LVMH, cel mai important actor din industria de lux din lume, care deţine în portofoliu branduri precum Louis Vuitton, Tiffany’s și Moet.
Compania Somarest este specializată pe realizarea de componente pentru genţile şi pantofii Louis Vuitton, a închiriat la începutul anului 2023 an o hală de 4.500 de metri pătraţi în parcul logistic VGP Sibiu.