Locuitorii din marea Britanie îşi ţin economiile lor în numerar, iar totalul se ridică la uriașa valoare de 430 de miliarde de lire sterline.
Compania Barclays, care a realizat analiza, spune că cei 13 milioane de britanici sunt expuși riscului de a pierde profituri mari, dacă nu ar investi banii ținuți sub formă de numerar.
Cercetările făcute de Barclays menționează că sunt necesare schimbări de reglementări pentru a-i încuraja pe cei care dețin bani în numerar să-și pună economiile la treabă, potrivit Financial Times.
Banca a spus că cifrele s-au bazat pe informațiile legate de oamenii cu economii, care dețin deja de peste șase luni venituri în numerar, și a subliniat „amploarea oportunității” dacă mai multe persoane ar investi.
„Pentru oamenii care stau pe grămezi de numerar ca o plasă de siguranță pentru economii, atunci când investiți o parte din acestea, v-ar putea ajuta să obțineți o pensionare mai bună”, susţine Andrew Hagger, fondatorul site-ului de finanțare pentru consumatori MoneyComms.
Cercetarea vine în momentul în care Autoritatea de Conduită Financiară finalizează planurile pentru a ajuta companiile să ofere îndrumări financiare – mai degrabă decât sfaturi complete – ca o modalitate de a ajuta oamenii să investească. Oferirea de consiliere poate fi greoaie pentru firme, deoarece necesită reglementări și costuri suplimentare.
FCA a declarat în cadrul consultării de anul trecut că o opțiune este aceea de a permite companiilor să ofere „asistență direcționată” fără taxe inițiale, astfel încât firmele să poată sugera produse sau cursuri privind tranzacționarea de acțiuni bazate pe o piață țintă relevantă pentru consumator – mai degrabă decât sfaturi individuale.
O altă opțiune este de a permite o „consiliere simplificată”, astfel încât firmele să poată ajuta persoanele cu sume mai mici de investit și cu nevoi mai puțin complicate, fără a fi neviabilă din punct de vedere economic pentru firmă.
Barclays a spus că o cincime dintre oamenii care nu investesc în prezent cred că au cunoștințe insuficiente, potrivit sondajului său efectuat pe mai mult de 2.000 de persoane. Un sfert a considerat, de asemenea, că investițiile sunt prea complicate.
Factorii politici încearcă să încurajeze investițiile în acțiunile din Marea Britanie, care au suferit de pe urma unei perioade lungi de ieșiri de capital, deoarece investitorii și-au mutat banii în acțiunile globale în căutarea unor randamente mai mari.
Sasha Wiggins, directorul executiv la Barclays Private Bank and Wealth Management, a declarat: „Dacă acest decalaj de investiții din Marea Britanie poate fi redus, vom aborda două oportunități majore neexploatate – una pentru cei 13 milioane de investitori potențiali care ar putea câștiga profituri mai bune din economiile lor în numerar, pe termen lung; iar cealaltă pentru piețele de capital din Marea Britanie, care ar putea vedea un impuls dacă mai mulți oameni cu economii ar investi.”
Tom Stevenson, director de investiții la Fidelity International, a declarat că piața de valori din Marea Britanie se tranzacționează „destul de aproape” de un „teritoriu de negociere absolut”. Prin comparație, el a spus că valoarea acțiunilor americane este „aproape de vârfurile lor recente”.
Wiggins a spus că cheia pentru deblocarea economiilor este „schimbarea reglementată”. Barclays a făcut o serie de recomandări, inclusiv a solicitat FCA să dezvolte o „insignă” pentru investițiile „entry-level” pentru investitorii mai puțin experimentați.
A cerut autorităților de reglementare să reducă birocrația – cum ar fi declarațiile, avertismentele de risc și documentația – necesare în prezent pentru investitorii începători pentru a începe să tranzacționeze.
Kitty Ussher, șeful grupului de dezvoltare a politicilor la Barclays, a declarat: „Cercetarea noastră sugerează două bariere mari care îi împiedică pe cei cu economii să se implice în investiții: dificultatea de a identifica produsul de investiții potrivit pentru nevoile lor financiare și incapacitatea de a face comparații de produse.”
Tot mai mulți români vor să aibă bani puși deoparte pentru zile negre, însă puțini sunt cei care și reușesc. Veniturile mici și cheltuielile mult prea mari le pun piedică în planul lor lunar de economisire.
Conform rezultatelor sondajului realizat de Reveal Marketing Research, 56% dintre respondenți spun că, având în vedere contextul economic dificil, deja au început să facă economii sau să investească.
În paralel, 75% dintre cei care au răspuns că nu au început să pună bani deoparte menționează că nu dispun de suficiente resurse pentru a face acest lucru, iar 19% dintre ei precizează că nu este încă momentul pentru acest pas.
80% dintre femeile chestionate au declarat că nu au suficienți bani pentru a investi, același motiv fiind invocat și de 80% dintre persoanele de peste 55 de ani participante la sondaj.
În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, 75% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 24 și 44 ani afirmă că, de asemenea, nu dispun de fonduri suficiente.
„Situația noastră financiară depinde de partea de venituri și de partea de cheltuieli. Cel mai bine e să-ți faci un pic de ordine în cheltuieli și ar trebui ca oamenii să-și facă un buget personal sau de familie. Trebuie să înțelegem ce bani ne intră în casă și pe ce se duc, pentru că, de foarte multe ori, chiar la persoane cu venituri mici, se ascunde foarte multă risipă, mult viciu. Mai bine de 8% din veniturile unei familii se duc pe alcool și tutun.
Curățenia în buget ne-ar ajuta să găsim niște resurse pe care să le economisim. De exemplu, o persoană care câștigă 3.000 de lei pe lună, dar fumează un pachet de țigări pe zi, într-un an de zile asta înseamnă 10.500 de lei. Ianuarie, februarie și martie muncește degeaba, practic”, a explicat Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară.
Cea mai simplă metodă la care ar putea apela românii pentru a economisi bani ar fi să meargă în ziua de salariu la prima casă de schimb valutar și să cumpere euro.
„Trebuie să ne oprim în ziua de salariu la prima casă de schimb valutar și cumpărăm 50 de euro sau 20, 100 de euro, dacă putem. Din punct de vedere psihologic, s-a dovedit, de-a lungul timpului, că este cea mai eficientă metodă de a pune bani deoparte, pentru că oamenilor le vine destul de greu să umble la economiile din valută pentru cheltuieli de impuls”, a mai spus Asoltanie, la Digi24.
76.746 de persoane fizice care sunt în clubul românilor bogaţi aveau la sfârşitul primului trimestru din 2024 depozite bancare mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de peste 82,6 miliarde de lei (echivalentul a circa 16,5 miliarde de euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).
Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, care a ajuns la 345,6 miliarde de lei (peste 69 miliarde de euro) la finalul lunii martie 2024, depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă aproape un sfert (24%), relatează newmoney.ro.
În ciuda contextului economic şi geopolitic încă tensionat, cu război la graniţă, cu inflaţie care scade lent şi dobânzi nu foarte mari la depozite, numărul românilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro la bancă a urcat cu aproape 11.000 în T1/2024 faţă de T1/2023, un salt record, totalul ajungând până la vârful de 76.746 la finalul primului trimestru din acest an.
Numărul total al deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.
În timp ce numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu aproape 11.000 (10.897) faţă de T1/2023, respectiv cu 16,5%, valoarea sumelor economisite astfel s-a majorat cu aproape 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro), respectiv cu 13,7% faţă de T1/2023.
Cel mai probabil, o influenţă asupra acestei creşteri a numărului depozitelor de peste 100.000 de euro la bănci a venit şi de la profiturile record şi salariile mari din unele sectoare economice, precum sectorul bancar, sectorul energetic, oil&gas sau din sfera antreprenorială.
Pe de altă parte, la polul opus, pentru mulţi români dobânzile ridicate la credite şi inflaţia încă mare le-au dat planurile peste cap şi le-au subţiat considerabil resursele rămase pentru depozite bancare, arată sursa citată. Populaţia îşi lasă economiile în grija băncilor, deşi acestea plătesc dobânzi încă mici, aflate sub inflaţie sau aproape de inflaţie. În 2023, dobânzile la depozitele retail în lei au oscilat în jurul a 6%, în timp ce inflaţia a coborât sub 7% spre final de an. Iar în 2024 inflaţia a coborât de-abia în primăvară sub 6%.
Pentru majoritatea celor cu depozite bancare multe şi/sau mari contează mai mult siguranţa, lichiditatea, decât randamentul/câştigul, după cum spuneau analiştii. Toţi deponenţii persoane fizice beneficiază de protecţia FGDB. Totodată, au devenit eligibile şi depozitele întreprinderilor mari, care erau excluse de la garantare în trecut, când erau garantate doar depozitele întreprinderilor mici şi mijlocii.