Raportul BCG, bazat pe date financiare și interviuri cu peste 2.000 de companii publice din Europa, relevă că aproximativ o treime dintre afacerile din Germania și Austria se confruntă cu „presiuni de transformare”. Acestea sunt definite de BCG ca fiind semne timpurii de slăbire a performanței și a stabilității financiare, care necesită o îmbunătățire a strategiei pentru a evita colapsul. La nivel european, procentul firmelor care se confruntă cu astfel de presiuni este de 21%, o creștere semnificativă față de 14% în 2023.
Jochen Schonfelder, partener la BCG în Koln, explică: „Parțial, presiunile din Germania și Austria vin de la structura sectoarelor. Printre cauze se află expunerea ridicată la China și Rusia, dar și expunerea ridicată la industriile mari consumatoare de energie. Cele două țări sunt afectate în special de ‘criza consumului’, în urma reducerii semnificative a cererii la diverse categorii de articole”, a spus acesta, pentru Bloomberg.
Sectorul imobiliar, telecomunicațiile, firmele de tehnologie și media, precum și vânzările cu amănuntul sunt supuse celor mai severe presiuni în Europa. Potrivit BCG, aproximativ 68% dintre companiile imobiliare sunt sub presiune, o creștere dramatică de la aproximativ 26% în 2023. Aceasta indică o deteriorare rapidă a stabilității financiare în acest sector, care este esențial pentru economia generală.
Sectorul imobiliar, în special, resimte puternic aceste presiuni din cauza creșterii dobânzilor și a scăderii valorii proprietăților. Aceste condiții economice dificile au determinat multe companii să reevalueze proiectele viitoare și să adopte măsuri drastice pentru a-și menține stabilitatea financiară.
În ciuda acestor presiuni semnificative, sunt mai puține procese de restructurare a datoriilor decât s-a anticipat inițial. Jochen Schonfelder subliniază că, „În multe situații în care este nevoie de refinanțare, companiile și creditorii încearcă să ajungă la un compromis pentru a face lucrurile să funcționeze”. Această abordare cooperativă reflectă dorința ambelor părți de a evita falimentul și de a găsi soluții viabile pentru a depăși dificultățile financiare.
Aceasta sugerează o tendință emergentă de colaborare între companii și creditorii lor pentru a găsi soluții sustenabile pe termen lung. În loc să opteze imediat pentru restructurări drastice sau faliment, multe companii caută să renegocieze termenele de plată și să obțină condiții mai favorabile de finanțare.
Aceste presiuni economice reflectă un climat economic dificil pentru multe companii europene, dar și o capacitate remarcabilă de adaptare și inovație. Companiile sunt forțate să-și reevalueze strategiile de afaceri, să-și optimizeze operațiunile și să-și diversifice piețele pentru a supraviețui.
Pentru consumatori, această situație ar putea însemna o scădere a disponibilității anumitor produse și servicii, precum și creșterea prețurilor pe termen scurt. Pe termen lung, însă, aceste ajustări ar putea conduce la o economie europeană mai robustă și mai rezilientă, capabilă să facă față mai bine șocurilor viitoare.