Preţul petrolului, creşteri la 80 de dolari pe baril în perioada următoare. JPMorgan avertizează în legătură cu efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu şi Rusia

Preţul petrolului va fi în creştere, iar modificările vor atrage după sine scumpiri în lanţ şi prbleme economice pentru multe state dependente masiv de importuri. Cotaţiile futures ale ţiţeiului au crescut în ultimele săptămâni, la bursele internaţionale, pe fondul amplificării tensiunilor geopolitice şi al volatilităţii ridicate a pieţei, conform analiştilor JPMorgan Commodities Research, în opinia cărora preţul petrolului Brent ar putea atinge o medie de 80 de dolari/baril în al patrulea trimestru din 2024.

Preţul petrolului, influenţat de conflictul din Orientul Mijlociu

„Situaţia geopolitică actuală sugerează că, având în vedere nivelul scăzut al stocurilor de petrol, ar putea exista o creştere a preţului ţiţeiului până la rezolvarea conflictului”, declară Nataşa Kaneva, şefa diviziei de Strategie Globală pentru Mărfuri din cadrul JPMorgan. Aceasta adaugă: „Spre deosebire de situaţia din octombrie anul trecut (n.r. atacul terorist Hamas din Fâşia Gaza), când «prima geopolitică» a fost inclusă în preţul petrolului cel puţin parţial, de data aceasta, contractele futures pe petrol Brent se tranzacţionează în conformitate cu valoarea lor justă, iar tendinţa de risc de creştere este exprimată prin opţiuni

„.

JPMorgan Commodities Research notează că, de la izbucnirea conflictului din Gaza, în octombrie anul trecut, preţul petrolului  a crescut pe perioade limitate, deoarece producţia de profil a fost în mare parte neîntreruptă. Însă, acest lucru s-ar putea schimba dacă atacurile israeliene vor viza infrastructura energetică iraniană, inclusiv terminalele de export, zăcămintele de petrol şi gaze, centralele electrice şi instalaţiile de stocare.

Petrom scade ușor prețurile carburanților, după șase scumpiri consecutive!

Kaneva spune: „Este puţin probabil ca această opţiune să fie favorizată de administraţia americană, care este precaută în privinţa pieţelor petroliere, în săptămânile premergătoare alegerilor prezidenţiale. Totuşi, până la rezolvarea conflictului, am putea observa o primă geopolitică susţinută în preţul petrolului”.

O altă diferenţă majoră faţă de situaţia din 2023 este că stocurile globale de petrol sunt mult mai scăzute astăzi, menţionează sursa citată, precizând că stocurile mondiale de ţiţei se ridică în prezent la 4,4 miliarde de barili – cel mai scăzut nivel înregistrat după ianuarie 2017 şi cu mult sub nivelul de anul trecut, când petrolul Brent se tranzacţiona la 92 de dolari/baril.

Între timp, stocurile de ţiţei din ţările OCDE se situează sub media pe cinci ani, potrivit JPMorgan.

Kaneva conchide: „Preţul este un răspuns la utilizarea stocurilor de petrol, utilizare care depinde de dorinţa consumatorilor de a le epuiza sau realimenta. Având în vedere anticiparea unei pieţe supraaprovizionate în 2025, consumatorii de petrol au optat până acum să aştepte, provocând o deplasare a preţului petrolului faţă de valoarea sa justă.

Cu toate acestea, dinamica schimbătoare în Orientul Mijlociu ar putea crea o urgenţă mai mare de a reumple stocurile, realiniind astfel preţul petrolului la nivelul său fundamental„.

JPMorgan Commodities Research estimează că ţiţeiul Brent ar putea avea un preţ mediu de 80 de dolari/baril în al patrulea trimestru al anului 2024 şi de 75 de dolari/baril în 2025, scăzând la 60 de dolari/baril până la sfârşitul lui 2025.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna decembrie a scăzut cu 0,08% în prima parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 74,16 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în noiembrie a coborât cu 0,1%, la 70,32 dolari barilul la ora locală 06.42.

Prețul petrolului explodează, după avertismentul lui Joe Biden despre un posibil atac asupra Iranului!

AIE: „Cererea de combustibili fosili va atinge vârful până la finalul deceniului”

Lumea este în pragul unei noi epoci a electricităţii, cererea pentru combustibilii fosili urmând să atingă nivelul de vârf până la finalul deceniului, ceea ce înseamnă că excedentul de petrol şi gaze ar putea duce la investiţii în energie verde, se arată în raportul anual publicat miercuri de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), transmite Reuters.

Dar, organizaţia cu sediul la Paris a atras atenţia asupra nivelului sporit de incertitudini, în urma conflictelor din jurul zonelor producătoare de petrol şi gaze – Orientul Mijlociu şi Rusia – şi a alegerilor care se vor desfăşura anul acesta în ţări care reprezintă jumătate din cererea globală de energie.

„În a doua parte a acestui deceniu, pe fondul perspectivelor unor livrări mai ample, sau chiar a unui excedent, de petrol şi gaze naturale, în funcţie de cum vor evolua tensiunile geopolitice, vom accede într-o lume total diferită în privinţa energiei”, a afirmat directorul general al IEA, Fatih Birol.

Potrivit sursei citate, excedentul în aprovizionarea cu combustibili fosili va duce probabil la preţuri mai scăzute şi ar putea determina ţările să aloce mai multe resurse spre energia verde, ajungând „într-o nouă epocă a electricităţii”.

Într-un viitor mai apropiat, există de asemenea posibilitatea reducerii aprovizionării, dacă conflictul din Orientul Mijlociu perturbă fluxurile de ţiţei. Astfel de conflicte scot în evidenţă presiunea pe sistemul energetic şi necesitatea investiţiilor pentru a accelera tranziţia la „tehnologii mai curate şi mai sigure”, se arată în raport.

Pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv capacitate de energie regenerabilă de peste 560 gigawaţi (GW). AIE se aşteaptă ca anul acesta să fie investiţi aproximativ 2.000 miliarde de dolari în energie verde, aproape dublu faţă de investiţiile în combustibilii fosili.

Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, iar tendinţa ar urma să continue în perioada 2023-2030, astfel încât folosirea cărbunelui va scădea mult mai lent decât se estima anterior, avertizează AIE.

Ca urmare, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global este estimat la 75% în 2030, faţă de un nivel de 80% în prezent. Anul trecut, AIE previziona că ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global va fi de 73% în 2030.

Cererea pentru combustibilii fosili va atinge nivelul de vârf până la finalul deceniului, la aproape 102 milioane barili pe zi, apoi va scădea la 99 milioane barili pe zi până în 2035, pe fondul utilizării în creştere de vehicule electrice. Conform AIE, cotaţia barilului de ţiţei ar urma să scadă la 75 dolari în 2050, de la 82 dolari în 2023.

Şefa FMI avertizează că ”nu este încă timpul să sărbătorim”, deoarece creşterea scăzută şi datoria ridicată afectează economia globală

Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat joi că datoria mare şi creşterea economică redusă rămân obstacole majore pentru economia globală şi a spus că, deşi s-au făcut progrese notabile în redresarea economică globală, guvernele au devenit prea obişnuite să se împrumute, în timp ce „creşterea anemică” adaugă provocări suplimentare la gestionarea acestor datorii, transmite CNBC.

”Încă nu este momentul să sărbătorim. Când analizăm provocările care ne aşteaptă, cea mai mare este creşterea economică redusă şi datoria mare. Aici putem şi trebuie să facem mai mult,” a spus Georgieva.

În timp ce Georgieva a lăudat eforturile băncilor centrale majore în controlarea inflaţiei, a subliniat că realizările nu au fost universale şi că unele economii continuă să se confrunte cu preţuri ridicate, ceea ce se adaugă la nemulţumirile sociale şi politice.

”Economiile mari au avut succes, dar există şi regiuni unde inflaţia rămâne o problemă. Impactul preţurilor ridicate persistă şi face ca mulţi oameni din multe ţări să se simtă mai rău şi furioşi,” a spus ea.

Aceste comentarii vin în contextul în care miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington, D.C., pentru reuniunile anuale din 2024 ale FMI şi ale Grupului Băncii Mondiale. Ei vor discuta teme precum perspectivele economice globale, eradicarea sărăciei şi tranziţia către energia verde.

Georgieva a avertizat că comerţul internaţional nu va mai fi ”motorul de creştere” de altădată, evidenţiind proliferarea politicilor restrictive în multe economii.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus o serie de tarife punitive împotriva Chinei, acuzând Beijingul de practici comerciale neloiale.

”Ceea ce vedem în Statele Unite, dar şi în alte părţi, sunt presiuni din partea oamenilor care, pe bună dreptate, simt că globalizarea nu a funcţionat pentru ei; locurile lor de muncă au dispărut, comunităţile lor nu au fost sprijinite, şi preocupările legate de securitate — în mare parte cauzate de pandemie şi de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei — au dus priorităţile de securitate naţională în fruntea listei,” a spus ea.

”Toate acestea creează un mediu de neîncredere, iar acum economiile avansate, mai mult decât pieţele emergente, conduc măsurile protecţioniste şi industrialiste.”

Georgieva a avertizat anterior împotriva unor astfel de restricţii, spunând pentru CNBC, în iunie, că ”dragostea” tot mai mare pentru măsuri restrictive, precum tarifele, dăunează dezvoltării internaţionale.

Joi, ea şi-a reafirmat acest mesaj, insistând că măsurile comerciale ”de retaliere” pot afecta atât pe cei care le implementează, cât şi pe cei vizaţi.

”Sfaturile noastre sunt să analizaţi cu atenţie costurile şi beneficiile şi ce ar putea însemna pe termen mediu. Şi, desigur, ne facem partea noastră calculând costurile şi beneficiile şi arătând cine le suportă, pentru că tarifele sunt de obicei suportate de companiile şi consumatorii din ţara care le introduce,” a spus ea.

Mai devreme în aceeaşi zi, Georgieva a subliniat tensiunile geopolitice ca fiind unul dintre riscurile majore pentru stabilitatea financiară globală.

”Cu toţii suntem foarte îngrijoraţi de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu şi de potenţialul său de a destabiliza economiile regionale şi pieţele globale de petrol şi gaze,” a spus ea în discursul său inaugural.

Preţul petrolului, condiţionat şi de rezervele uriaşe din Federaţia Rusă

Marea Britanie a anunţat joi că a impus sancţiuni împotriva a încă 18 petroliere ruseşti şi a patru nave care transportă gaz natural lichefiat, aceasta fiind cea mai mare serie de sancţiuni aplicate până în prezent împotriva aşa-numitei ”flote din umbră” a Rusiei, transmite Reuters.

Marea Britanie afirmă că ”flota din umbră” foloseşte practici ilicite pentru a evita restricţiile occidentale asupra petrolului rusesc.
Anunţul a venit după ce Statele Unite şi Canada au fost de acord să se alăture unui ”apel la acţiune” pentru a combate această problemă, care a fost susţinut de 44 de ţări europene după ce a fost anunţat de Marea Britanie în iulie.

Guvernul britanic a declarat că lucrează cu autorităţile maritime pentru a cere navelor ruseşti suspectate că folosesc asigurări dubioase să furnizeze detalii despre statutul asigurărilor lor, pe măsură ce trec prin Canalul Mânecii.

”Orice actor care facilitează şi sprijină activităţile maligne ale Rusiei s-ar putea expune sancţiunilor,” a afirmat guvernul.

Rusia respinge presiunea occidentală de a limita exporturile sale de petrol, iar în ultimul an s-a observat o creştere a numărului de petroliere care transportă mărfuri neasigurate sau nereglementate de furnizorii occidentali convenţionali.

Cele 18 petroliere de petrol vor fi interzise în porturile din Marea Britanie şi nu vor putea accesa serviciile maritime britanice, ceea ce aduce numărul total al petrolierelor ruseşti sancţionate la 43.

Între navele incluse sunt NS Bora, Atlas şi Moskovsky Prospect. ”Acţiunea neobosită a Marii Britanii împotriva flotei din umbră creează obstacole în sistem şi privează maşina de război a lui (preşedintele rus Vladimir) Putin de venituri cruciale,” a declarat guvernul.

Petrolierele vizate au transportat anul trecut o valoare estimată la 4,9 miliarde de lire sterline (6,37 miliarde de dolari) în petrol, se menţionează în comunicat.

Ca parte a acţiunii de joi, Marea Britanie a sancţionat şi compania rusă de gaze Rusgazdobycha JSC.

”Trebuie să combatem activităţile maligne ale Rusiei la fiecare pas, fie că sunt tactici ilicite pentru a suplimenta bugetul de război al lui Putin, atacurile lor cibernetice sau barbarismul de pe linia frontului din Ucraina,” a declarat ministrul de Externe David Lammy, într-un comunicat.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că noile sancţiuni britanice arată că statutul Moscovei de „furnizor de energie de încredere” nu este pe placul Londrei, a raportat agenţia de ştiri de stat RIA, adăugând că se fac toate eforturile pentru a încerca să încalce drepturile Rusiei.