Previziuni surprinzătoare pentru România. Creșteri economice modeste în centrul și estul Europei. Cererea de consum, susținută din plin

România a înregistrat o „surpriză negativă” în revizuirea creșterii economice, potrivit Dorotei Strauch, economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank, în cadrul SEE Property Forum. Cu toate acestea, România rămâne rezistentă datorită creșterii continue a consumului și a investițiilor. Pentru 2024, creșterea PIB real este prognozată la 1,2%, urmând să ajungă la 2,2% în 2025, potrivit economedia.ro.

„Piața muncii continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest”, potrivit economistului din Polonia.

Te-ar mai putea și: Puterea de cumpărare a românilor, menținută la nivel rezonabil în ciuda provocărilor economice. Adrian Câciu: Acest echilibru se va păstra şi în perioada următoare

foto: creșteri economice

Previziuni surprinzătoare pentru România. Creșteri economice modeste în centrul și estul Europei. Cererea de consum, susținută din plin

În cadrul SEE Property Forum, Dorota Strauch, economist-șef la Raiffeisen Bank, a subliniat că economiile din Europa Centrală și de Est vor avea creșteri economice modeste în 2024. Pentru România, inflația rămâne o problemă majoră, cu o rată estimată la 5,6% în 2024, scăzând la 5,3% în 2025. Deși prognoza economică a fost revizuită negativ, țara rămâne rezilientă, susținută de creșterea consumului și a investițiilor.

„Deși România a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creșterii economice, țara rămâne rezistentă, cu o creștere continuă a consumului și investițiilor. Creșterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se ușor la 2,2% până în 2025. Piața muncii din România continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest.

Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare, rata medie a inflației fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătățindu-se ușor la 5,3% până în 2025. Această inflație persistentă, alimentată de creșterea salariilor și a prețurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară și pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor.

În ciuda acestor presiuni inflaționiste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activitățile investiționale chiar și într-o perioadă de încetinire economică. Privind spre viitor, anul 2025 este așteptat să aducă o accelerare a investițiilor, alimentată de investițiile străine directe (FID) și de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziționa România pentru o recuperare mai solidă”, a subliniat ea.

Péter Ákos Bod, fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei, a declarat că PIB-ul pe cap de locuitor este o măsură insuficientă pentru evaluarea succesului economic. El a spus că adevăratul progres economic trebuie analizat prin prisma calității vieții și a structurii economiei, nu doar prin cifrele legate de PIB.

„În schimb, dacă ne uităm la stilul de viață și la structura economiei, abia atunci vedem succesul acestei transformări. Cred că nicio țară din regiune nu a descoperit secretul, toate având decenii bune și rele.

Privind spre viitor, marele test pentru majoritatea țărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii și persoanele educate, pentru că pierdem populație și, dacă nu reușim să-i păstrăm acasă, vom pierde productivitatea muncii”.

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a subliniat că o economie sănătoasă, pe termen lung, trebuie să fie construită în principal pe o forță de muncă competitivă și productivă. De asemenea, el a adăugat că alți factori esențiali sunt capitalul și avansul tehnologic, elemente care sprijină dezvoltarea economică și convergența pe termen lung.

„Privind la convergența economică din România, de la integrarea în UE, factorii care au contribuit la dezvoltarea noastră economică au fost o piață a muncii mai bună, cu mai multe locuri de muncă și o productivitate mai mare (astăzi suntem de trei ori mai productivi decât în anul 2000), instituții mai bune, acces la fonduri UE și piețe deschise, pentru a numi doar câțiva”.

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a evidențiat că demografia este o problemă majoră pentru România, cu emigrarea forței de muncă reprezentând o provocare semnificativă.

„Din păcate, nu avem modele eficiente în alte țări pentru a gestiona această problemă, iar națiunile mai dezvoltate din regiunea SEE au și ele probleme similare”, a mai precizat acesta.

Juraj Kotian, șef de cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group, a avertizat că există o nevoie urgentă de oameni educați, în special pentru a contracara riscurile provocate de îmbătrânirea populației și migrarea forței de muncă tinere.

„În același timp, demografia este un obstacol potențial în calea creșterii viitoare și mă îngrijorează că vedem mulți studenți plecând să studieze în străinătate, nu neapărat pentru că există școli mai bune acolo, ci din cauza calității slabe a școlilor de acasă. Avem urgent nevoie de oameni educați pentru a atenua riscurile tendinței de îmbătrânire. Muncitorii mai bine pregătiți vor putea să rămână angajați pentru mai mult timp și să fie mai productivi”, a mai spus economistul.

Ioan Nistor, Economist-șef la Banca Transilvania, a afirmat: „Este adevărat, avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie, dar sunt optimist și cred că economia noastră a ajuns într-un punct în care vedem o integrare mai mare a populației în piața muncii și semne de încetinire a emigrației”.

Nistor a mai explicat că „prognoza noastră pentru PIB-ul din 2024 este de 1,8%, dar așteptăm deciziile fiscale din 2025 pentru a vedea direcția”.

Valentin Tătaru (ING): „Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și pentru că sunt dezamăgiți de sistemele de sănătate sau educație”.

Valentin Tătaru, economist-șef pentru Cercetare Macroeconomică la ING, a evidențiat beneficiile convergenței economice pentru România, dar a avertizat asupra impactului negativ al schimbărilor demografice. El a spus că migrația, în special a românilor din clasa de mijloc, și scăderea populației reprezintă riscuri majore pentru viitorul economiei.

„În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor din România era 25% din media UE, iar anul trecut a fost de 80%, deci trebuie să subliniem cât de reușit a fost acest proces de convergență pentru România.

Dar trebuie să evităm capcana convergenței incomplete. Cum putem face asta? Ar trebui să ne concentrăm pe creșterea productivității, creșterea automatizării, digitalizarea, soluțiile energetice durabile, pentru a vorbi doar despre câteva, și să evităm , de exemplu, suprareglementarea”.

Economistul-șef de la ING a subliniat că, în ultimii ani, migrația s-a schimbat, afectând în special clasa de mijloc din România, nu doar populația cu venituri mici.

„Chiar dacă înseamnă să fiu pesimist, spun asta: tendința demografică este clară, ne vom micșora. Dar un alt semnal de alarmă este educația – fără o forță de muncă educată și o populație educată, nu putem merge prea departe ca economie și ca țară”, a avertizat acesta.

Te-ar mai putea interesa și: Șoc economic la final de an! FMI trage semnalul de alarmă. Creștere economică redusă și noi amenințări pentru deficit și inflație!