Profiturile producătorilor de alimente din România au crescut cu 300%. Ce este fenomenul „greedflation”

Sărăcia și criza costului vieții sunt priorități pentru alegătorii la alegerile europene din iunie, potrivit unui sondaj Eurobarometru, astfel că preţul la alimente este extrem de importanrt. Milioane de oameni rămân cuprinsi de îngrijorările legate de locuințe, locuri de muncă și cheltuielile zilnice, iar partidele de extremă dreapta se numără printre cei care vizează astfel de temeri în campania electorală.

Jordan Bardella, candidat pentru Raliul Național de extremă-dreapta [Rassemblement National] al Franței, a declarat că puterea de cumpărare este „una dintre marile suferințe netratate” ale cetățenilor. „Inflația este un zid în fața căruia milioane de francezi… nu mai pot face față.”

După invazia rusă, inflația a fost alimentată în principal de creșterea costurilor energiei, dar până la începutul anului 2023 Europa s-a adaptat la noua sa aprovizionare cu energie. Prețurile alimentelor deveniseră principala cauză a inflației.

Și acum am ajuns la punctul în care creșterea costului serviciilor este cauza principală. După cum spune András, un coafor din Budapesta: „Proprietarul a crescut chiria salonului la începutul anului cu cifra oficială a inflației, așa că de aceea cresc prețul”.

Obligatoriu la rafturile cu alimente de la Kaufland, Lidl, Penny, Profi sau Mega Image. Decizia momentului pentru toți românii

Deloc surprinzător, țările mai dependente de gazul rusesc au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie din ultimii ani. În același timp, salariile nu au crescut la un ritm similar.

Doar Belgia (2,9 la sută) – unde salariile sunt pe deplin indexate în funcție de inflație – și Țările de Jos (0,4 la sută) au înregistrat o creștere a salariilor reale pe oră între primele trimestre din 2022 și 2023. Scăderea salariilor reale a variat de la 0,8 la sută în Luxemburg la 15,6 la sută. În Ungaria.

Există multe motive pentru aceasta. Una semnificativă este lipsa de acoperire a lucrătorilor prin contractele colective, potrivit lui Nicolas Schmit, comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale. O directivă europeană recent adoptată stabilește un obiectiv neobligatoriu de acoperire de 80%.

Concomitent, profiturile firmelor de distribuție de produse au crescut și ele cu 50% în același interval.

Datele confirmă studii internaționale despre „greedflation”, fenomen care este definit de către economiști drept creșterea prețurilor de către companii mai mult decât impune creșterea costurilor.

Crizele s-au aplanat, ieftinirile nu se văd

Între timp pandemia s-a dus, criza cipurilor s-a rezolvat, iar prețul petrolului a scăzut de la 130 de dolari pe baril în 2022 la 80 de dolari acum. Concomitent, au scăzut prețurile la electricitate și gaze pe bursele de profil. Cu toate acestea, consumatorii nu resimt beneficiile acestor scăderi.

Produsele și serviciile încă se scumpesc, mai puțin decât în anii trecuți datorită eforturilor Băncii Naționale de a reduce inflația, dar prețurile sunt tot în creștere.

Yevgeniya Gaber, expert în securitate: „Ceea ce distruge moralul Ucrainei nu este numărul de morți, ci faptul că trebuie permanent să explice Occidentului de ce nu se poate negocia cu Putin”

Scumpiri nejustificate la alimente şi cabinete veterinare

Un studiu recent făcut pe 17.000 de firme din Marea Britanie și realizat de Unite Union arăta că societățile din Regatul Unit și-au majorat marjele de profit cu 30% în perioada post-Covid față de perioada 2018-2019, conform revistei Fortune.

Studiul britanic arată că 60% din companii și-au majorat profiturile, iar acestea sunt din toate domeniile, de la energie, la supermarketuri la cabinete veterinare.

Acesta vine în contextul în care angajații se confruntă cu un trai tot mai scump, în principal la alimente și utilități. Un alt studiu global, apărut în decembrie 2023 și care include companii precum Exxon, Shell și Kraft Heinz, arată că multinaționalele și-au majorat profiturile cu 30% între 2019 și 2022.

Acesta a fost realizat de către Institutul pentru Cercetări de Politici Publice (IPPR) și Common Wealth și arată că, în Marea Britanie, 90% din creșterile de profit au provenit de la 11% dintre firmele listate la bursă.

Concomitent, un studiu din iunie 2023 realizat de către Fondul Monetar Internațional (FMI) arăta că 45% din inflația înregistrată în anul 2022 în zona euro poate fi atribuită profiturilor domestice.

Acesta a arătat că societățile care se află în poziția de a beneficia de prețurile mai mari ale materiilor prime și de necorelările dintre cerere și ofertă și-au majorat cel mai mult profiturile.

Ministrul Agriculturii anunţă că noua Ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi finalizată în două săptămâni: Vor fi incluse toate alimentele produse în România

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunţă că noua Ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi finalizată în două săptămâni şi vor fi incluse toate alimentele produse în România. El a menţionat că îşi doreşte ca toate produse româneşti, care sunt procesate cu materie primă din România, să aibă o plafonare de adaos comercial de maxim 20%.

Ministrul Agriculturii a declarat în emisiunea România Politică de la Prima News că noua ordonanţă care prevede plafonarea adaosului comercial la produsele româneşti va fi gata în două săptămâni.

”În două săptămâni ordonanţa va fi  finalizată, va fi pusă în dezbatere publică şi ne dorim, aşa cum ne-am dorit şi la ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial la celelalte 21 de produse alimente de bază ca românii cu venituri mici şi medii să aibă acces la alimente de bază de caşitate, româneşti, cu preţuri corecte. În ordonanţă vor fi incluse toate alimentele produse în România”, a spus ministrul.

Pachete cu alimente 2024. Cum s-a modificat lista produselor incluse

El a precizat că perioada de valabilitate a plafonării va fi stabilită împreună cu procesatorii şi retailerii. ”Nu am intervenit niciodată cu un act normativ dacă ar fi o piaţă stabilă şi dată preţul alimentelor româneşti la raft ar fi corect”, a menţionat ministrul Florin Barbu.

”Ne dorim ca toate produse româneşti, care sunt procesate cu materie primă din România, să aibă o plafonare de adaos comercial de maxim 20%. Ne dorim să protejăm acest produse româneşti şi nu ne mai dorim să vedem adaos comercial pe produsele româneşti de 60%, 70%, 80%,  iar cele din import să aibă un adaos de 15 sau 16%”, a subliniat ministrul.

El a dat exemplul magiunului de Topoloveni care avea un adaos comercial de aproape 100%, iar magiunul din alte state, Grecia sau Franţa, avea un adaos de maxim 25%. ”Asta ne arată că preţul era mai mic la produsele de import cu 7 sau 8 lei”, a explicat Florin Barbu.

Despre prezenţa acestor produse la raft, ministrul a spus că îşi doreşte ca pe rafturile din supermarketurile din România să intre cât mai multe produse româneşti. Ele vor fi semnalizate iar etichetarea va fi clară, cu ţara de origine.