România, criticată pentru prelungirea plafonării prețului la energie şi în 2024. „Amestecul statului distorsionează piața și aduce taxe mai mari”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că recent, ”România are cel mai mic preţ la energie electrică din regiune, pe piaţa angro şi unul dintre cele mai mici din UE”.

Trei experți internaționali în energie prezenți la conferința „Romanian Energy Market Conference. Securitatea aprovizionării cu gaze în etapa post-plafonare a prețului”, organizată de Asociația Energia Inteligentă au criticat dur amestecul autorităților în piață și au argumentat că măsura plafonării este plătită, indirect, de toți cetățenii, prin taxe și scumpiri la raft.

Aceștia au insistat că piața trebuie lăsată să funcționeze liber, pentru că ea se autoreglează și oferă prețuri competitive, adăugând că intervenția statului în stabilirea prețurilor la energie nu mai are nicio justificare în prezent. În paralel, mai multe surse europene confirmă faptul că țările blocului comunitar consideră criza energetică încheiată și au fost luate măsuri de liberalizare a pieței de energie.

Doug Wood, Gas Committee Chair la Energy Traders Europe a declarat că „Nu vedem nicio justificare pentru a continua reglementarea pieței. Acest lucru nu va duce la nimic bun. Sperăm că aceste măsuri vor fi stopate sau suspendate”.

În cadrul conferinței, totodată, Aura Săbăduș, senior expert în cadrul companiei de consultanță ICIS Londra a punctat că unii consumatori își permiteau să plătească prețuri mari în perioada de criză. Sprijnul ar trebui acordat doar celor vulnerabili. „În caz contrar, reglementarea are un efect de bumerang și aduce taxe mai mari. Este fix ce se întâmplă acum, în România sau în alte țări. Plafonarea nu e un cadou picat din cer. Noi, plătitorii de taxe, suntem cei care trebuie să plătim.

Situație paradoxală în România. Producția de energie fotovoltaică a ajuns la cote record, capacitățile de stocare nu țin pasul

Amestecul statului distorsionează piața. În loc să-i dai voie să funcționeze liber, te trezești cu un mozaic uriaș de probleme. Economistul Friedrich Hayek spunea că e un non sens absolut să te gândești că o persoană din Guvern poate ști tot ce se întâmplă în piață. Piața – da. Piața răspunde natural în fața provocărilor care apar”.

Potrivit relatării efectuate de AEI, Uniunea Europeană a fost „prolifică” în privința reglementărilor, dar majoritatea țărilor au renunțat deja la plafonare sau la alte măsuri. Nu și România. Schema actuală expiră în martie 2025, dar statul a decis să instituie o perioadă de tranziție de un an, în care piața nu va fi complet liberalizată.

„Reglementările îi sperie pe investitori. Cine normal la cap ar investi într-o țară care taxează companiile cu 98%? Cei care încă rezistă sunt eroi. Este infam! (n.a. statul taxează cu 98% marja oricărui trader care revinde energia electrică pe piața internă). România are un potențial enorm, dar este în top, din păcate, în privința reglementărilor. Are resurse importante, dar politici proaste. Piața nu este lăsată să funcționeze”, a adăugat Aura Săbăduș.

Întrebată de ce statul nu are încredere în piața liberă, Aura Săbăduș a explicat că politicienii nu înțeleg cum funcționează aceasta. „În mintea lor, piață liberă înseamnă manipulare. Și îi fac pe oameni dependenți de ei. Am văzut astfel de lucruri și în alte țări din regiune. Este dezgustător! Economia centralizată este încă întipărită în mintea politicienilor, dar România nu mai este o țară săracă. Statul trebuie să-i ajute doar pe consumatorii vulnerabili.”

Un al treilea expert în energie prezent la conferința AEI, Levente Lukacs, Senior Expert Key Account, Central European Gas Hub AG a întărit punctul de vedere expus de ceilalți speakeri: „Nu poți opri piața, dacă vrei să fii competitiv. Trebuie să ne întrebăm câte companii vor putea supraviețui. Știu multe firme care s-au chinuit în Romania din cauza acestor măsuri. Vedem companii care pleacă”, a declarat acesta.

În cadrul conferinței „Romanian Energy Market Conference. Securitatea aprovizionării cu gaze în etapa post-plafonare a prețului”, organizată de Asociația Energia Inteligentă, experții în domeniul energiei au oferit o serie de îndrumări adresate autorităților din România pentru a naviga mai eficient peisajul energetic în continuă schimbare.

Experții au pus o emfază puternică asupra importanței alinierii la reglementările europene și necesitatea unei piețe energetice libere, subliniind că acesta este momentul oportun pentru a pregăti dereglementarea pieței, în contextul prețurilor scăzute actuale.

Totodată, pentru a atrage un număr cât mai mare de investitori, este crucială reducerea taxelor și crearea unui mediu de afaceri favorabil, au punctat cei prezenți la conferința AEI. S-a insistat pe pe importanța angajărilor făcute în companiile de stat pe baza meritului, nu a afilierii politice, subliniind că aceste companii trebuie să fie funcționale și să respecte regulile pieței, nu ordinele politice.

Anunț de ultim moment privind facturile românilor! Ministrul Energiei aduce noile vești

Creșterea producției de electricitate și gaze este văzută ca fiind de o importanță vitală. În acest context, proiectul Neptun Deep este menționat ca fiind esențial. Se remarcă faptul că, în 2022, România ar fi putut beneficia de o sursă suplimentară de aprovizionare, ceea ce ar fi evitat suferința consumatorilor. Din păcate, intervenția constantă a Guvernului a privat țara de această resursă prețioasă, chiar în momentul în care avea cea mai mare nevoie de ea.

Pentru a asigura o înțelegere corectă și completă a situației energetice actuale, experții subliniază necesitatea informării corecte a populației. Ei subliniază că în prezent, oamenii nu sunt suficient de informați despre ce se întâmplă și cum ar trebui să procedeze, atribuind mass-mediei un rol esențial în acest proces de informare. Această abordare comprehensivă și bine fundamentată ar putea juca un rol crucial în asigurarea securității energetice a României în etapa post-plafonare a prețului.

În restul UE, criza din energie este considerată încheiată

O analiză Reuters de la finalul anului 2023 cita faptul că criza energetică a fost depășită de majoritatea țărilor blocului comunitar, după ce Comisia Europeană a luat măsuri pentru a preveni alte perturbări în anii următori. „Companiile europene de utilități vor continua să crească atât în ceea ce privește generarea de fluxuri de numerar, cât și investițiile, dar la un ritm mai puțin frenetic. Prețurile extrem de ridicate la energie observate în 2022 și 2023 intră și ele într-o fază de normalizare.”

În Franța, explica un raport ING de la începutul anului 2024, unde jumătate din flota nucleară a fost indisponibilă din cauza programelor extinse de întreținere, contractul de bază pentru un an a avut un preț mediu de 548 euro/MWh în 2022 pe piața angro. Lipsa disponibilității nucleare în țară, care s-a adăugat la perturbările cauzate de recuperarea economică europeană și aproape terminarea achizițiilor de gaze naturale din Rusia, a determinat companiile europene de utilități să găsească alți furnizori de gaze, începând o fază de normalizare a prețurilor la energie în 2023. „Pe fondul achizițiilor mai mari din Norvegia și resurselor de gaze naturale lichefiate din America de Nord și Qatar, prețurile la gaze au revenit la niveluri mai scăzute și mai stabile” explicau bancherii încă din ianuarie.

Contractul olandez de gaze naturale TTF (cu o lună înainte) se tranzacționa în jurul valorii de 32 euro/MWh la sfârșitul anului 2023, prețul fiind mult sub ceea ce au văzut piețele în 2021-2022, dar tot de două ori mai mult decât ceea ce plăteau consumatorii în perioada 2016-2019.

Potrivit analizei ING, în punctul culminant al crizei energetice, membrii Uniunii Europene au convenit asupra mai multor măsuri pentru a aborda prețurile excesive. Mecanismul de Corecție a Pieței este una dintre măsurile adoptate, care s-a regăsit și în măsurile extinse luate de autoritățile române (plafonarea activată dacă prețul TTF depășește 180 euro/MWh timp de trei zile lucrătoare, și dacă prețul TTF este cu 35 euro/MWh mai mare decât un preț de referință care reflectă prețurile pe piețele internaționale pentru aceleași trei zile lucrătoare).

Cu toate acestea, și în ciuda faptului că Bruxelles-ul se așteaptă la unele șocuri în viitor, se consideră în general că perturbarea asociată cu sfârșitul pandemiei și invazia Rusiei în Ucraina a luat sfârșit. „Piețele s-au adaptat. Problema reziduală a Europei este că a înlocuit gazul rusesc relativ ieftin livrat prin conducte cu gaz natural lichefiat relativ scump, punând în pericol competitivitatea sa industrială, dar aceasta este o problemă cronică, nu o criză.”

Pe piața petrolului, producția internă de țiței și condensate din SUA a continuat să crească și a depășit vârful său pre-pandemic în august 2023. Alte surse de producție non-OPEC cresc de asemenea constant. Datele de înaltă frecvență din SUA arată că inventarele comerciale de țiței erau cu 12 milioane de barili (+3% sau +0,26 deviații standard) peste media sezonieră a ultimilor zece ani la mijlocul lunii noiembrie, un indiciu că piața este confortabil aprovizionată, arată raportul citat.

ANRE, sancțiuni drastice pentru manipularea pieței energiei. Amenzi de peste 18 milioane de lei pentru trei companii acuzate de înțelegeri ascunse

În cazul gazului, Europa a experimentat o iarnă neobișnuit de caldă în 2022/23, ceea ce a redus consumul și a văzut de asemenea o reducere mare a cererii industriale din partea utilizatorilor cei mai intensivi în energie, pe măsură ce fabricile și-au suspendat producția. Europa a reușit să înlocuiască gazul prin conducte din Rusia cu mai multe importuri de GNL, licitând mai mult decât alți clienți din Asia de Sud și de Est în iarna 2022/23, forțând o parte din povara ajustării asupra țărilor mai sărace.

În ceea ce privește cărbunele, creșterea producției miniere din China plus o creștere exponențială a energiei regenerabile atât eoliene, cât și solare, au ușurat penuriile și au permis generatorilor să-și crească inventarele de combustibil. Alți factori care au contribuit la ajustare includ niveluri ridicate de producție hidro în Brazilia care a redus necesitatea importurilor de GNL, și un toamnă neobișnuit de blândă în Europa de Nord-Vest în 2023.

Dar factorul comun este scara enormă a creșterilor de prețuri din 2021 și 2022, care a accelerat și a comprimat procesul de ajustare într-o perioadă relativ scurtă, arată raportul. „Ca rezultat, după o ajustare brutal de dureroasă în 2021 și 2022, producția, consumul și inventarele au devenit mult mai confortabile la sfârșitul anului 2023 și în 2024, iar faza de criză s-a încheiat.”

Ce sfaturi au cei trei experți pentru autoritățile din România:

• Respectați reglementările europene.
• Piața trebuie să fie liberă.
• Pregătiți dereglementarea pieței acum, când prețurile sunt jos.
• Reduceți taxele și creați condiții pentru a atrage cât mai mulți investitori.
• Angajați oameni în companii de stat după merit, nu după afilierea politică.
• Companiile de stat trebuie să fie funcționale. Asigurați-vă că respectă regulile din piață, nu ordinele politice.
• Creșteți producția de electricitate și gaze. Proiectul Neptun Deep este esențial. În 2022, România ar fi putut avea o sursă în plus de aprovizionare, iar consumatorii n-ar fi avut de suferit. Din cauza intervenției constante a Guvernului, am fost privați de aceasta pretioasă resursă, chiar în momentul în care am avut cea mai mare nevoie.
• Informați-i corect pe oameni. Acum nimeni nu le explică oamenilor ce se întâmplă și cum să procedeze. Media are un rol esențial aici.