Europa trebuie să spună stop procesării de materii prime, mai ales a materiilor prime critice, în afara graniţelor UE, consideră ministerul Economiei, Florin Spătaru.
„Dependenţa Uniunii Europene de materiile prime critice poate expune industria la costuri ridicate în lanţul de aprovizionare. România deţine 13 dintre cele peste 30 de materii prime critice identificate la nivel european, deci are resursele minerale necesare pentru a contribui la reducerea dependenţei pas cu pas. Ţara noastră s-a poziţionat activ pentru discutarea regulamentului privind materiile prime critice, susţinând importanţa procesării acestor materii prime în România. Europa trebuie să spună stop procesării materiilor prime, mai ales a materiilor prime critice, în afara graniţelor UE”, a declarat marţi Florin Spătaru, într-o întâlnire cu ministrul Întreprinderilor din Italia, Adolfo Urso.
Adevăratul impact al costurilor materiilor prime. Sectorul creșterii animalelor, profund afectat
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în cadrul întrevederii au fost discutate principalele dosare economice europene şi de interes comun, în diverse domenii economice, precum industria textilă şi auto. Totodată, au fost analizate măsurile care urmează să fie incluse în Actul privind Materiile Prime Critice – European Critical Raw Materials Act.
Demnitarul italian a precizat faptul că şi Italia deţine resurse importante în privinţa materiilor prime critice, însă acestea sunt în rezervaţii naturale protejate, situaţie cu care se confruntă şi România. Din aceste considerente este necesară o poziţie comună a statelor membre UE pentru facilitarea exploatărilor miniere.
Ministrul Florin Spătaru a prezentat oportunităţile de investiţii pe care România le poate oferi în domeniul industriei auto şi producţiei de baterii.
„Ministerului Economiei are ca prioritate accelerarea integrării României lanţului valoric al bateriilor la nivel european. Pentru ţara noastră, producţia de baterii este un obiectiv important pentru tranziţia la o energie curată. Avem în plan un fond pentru acest domeniu cu utilizarea materiei prime autohtone. Participăm activ la realizarea cadrului optim de dezvoltare pentru electromobilitate, parte a obiectivelor Green Deal”, a declarat ministrul Economiei. ,
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în cadrul întrevederii au fost discutate principalele dosare economice europene şi de interes comun, în diverse domenii economice, precum industria textilă şi auto. Totodată, au fost analizate măsurile care urmează să fie incluse în Actul privind Materiile Prime Critice – European Critical Raw Materials Act.
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente: ”România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din UE în ce privește producția de medicamente”
Ministrul Florin Spătaru a prezentat oportunităţile de investiţii pe care România le poate oferi în domeniul industriei auto şi producţiei de baterii.
„Ministerului Economiei are ca prioritate accelerarea integrării României lanţului valoric al bateriilor la nivel european. Pentru ţara noastră, producţia de baterii este un obiectiv important pentru tranziţia la o energie curată. Avem în plan un fond pentru acest domeniu cu utilizarea materiei prime autohtone. Participăm activ la realizarea cadrului optim de dezvoltare pentru electromobilitate, parte a obiectivelor Green Deal”, a declarat ministrul Economiei.
Pe de altă parte, ministrul Florin Spătaru a mai declarat azi că evenimentele din Ucraina reprezintă argumente suplimentare pentru atenţia acordată industriei de apărare, iar construcţia de avioane civile sau militare este una dintre industriile pe care România este obligată să o revitalizeze.
Cu toate că România nu știe exact ce resurse de materii prime critice are, o analiză SWOT din ”Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”, ajunsă pe masa guvernului în ultima sa ședință, arată că există indicii privind existența acestora pe teritoriul țării.
Însă în calea explorării și exploatării stau investițiile mari necesare (re)deschiderii zăcămintelor și construirii de uzine noi, precum și pierderea know-how-ului și a tehnologiei relevante pentru cercetarea și prelucrarea acestora.
În acest sens, Ministerul Economiei propune realizarea unei baze naționale. ”Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, se arată în strategie.
În România, din datele publice ar fi prezente următoarele categorii de materii prime critice:
”Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei”, se arată în strategie.
Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte (aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri), al tehnologiei semiconductorilor (telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice), al automaticii și electronicii, industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor (prin tehnologii curate), în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor.
Cea mai recentă listă europeană privind materiile prime importante, realizată în 2020, cuprinde 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea UE, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime.
Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500-1000 de metri, este de aproximativ 100 de miliarde de euro, scrie www.cursdeguvernare.ro.
Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500-1000 de metri, este de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Cea mai recentă listă europeană privind materiile prime importante, realizată în 2020, cuprinde 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea UE, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime.