România, în topul ţărilor cu cele mai mari creșteri ale datoriei publice. Deficitul bugetar a crescut la 3,60% din PIB, în primele şase luni

România se află printre țările cu cele mai mari creșteri a datoriei publice ca pondere în PIB la sfârșitul primului trimestru, față de ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Eurostat.

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, 20 de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere, potrivit Eurostat.

Marcel Ciolacu, despre noile măsuri fiscale, care vor fi anunțate pe 1 septembrie: „Nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii”

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale – pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp).

Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024 au fost înregistrate în Grecia (159,8%), Italia (137,7%), Franța (110,8%), Spania (108,9%), Belgia (108,2%) și Portugalia (100,4%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Bulgaria (22,6%), Estonia (23,6%) și Luxemburg (27,2%).

La sfârșitul primului trimestru din 2024, ponderea datoriei publice brute în PIB în zona euro (EA20) a fost de 88,7%, comparativ cu 88,2% la sfârșitul trimestrului al patrulea din 2023. În UE, raportul a crescut, de asemenea, de la 81,5% la 82,0%.

Guvernul României vrea să reducă taxarea pe muncă. Ar putea românii să mai rămână cu bani în buzunar?

Comparativ cu primul trimestru din 2023, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut atât în zona euro (de la 90,1% la 88,7%), cât și în UE (de la 83,0% la 82,0%).

La sfârșitul primului trimestru din 2024, datoria publică generală era formată din 83,9% titluri de creanță în zona euro și 83,4% în UE, 13,6% credite în zona euro și 14,0% în UE și 2,6% numerar și depozite atât în zona euro, cât și în UE.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,60% din PIB faţă de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2023, anunţă Ministerul Finanţelor. Cheltuielile de personal au însumat 77,65 miliarde lei, în creştere cu 23,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei în România, respectiv 3,60% din PIB faţă de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2023”, informează Ministerul de Finanţe.

Veniturile totale au însumat 275,50 miliarde lei în prima jumătate a anului 2024, înregistrând o creştere de 13,5% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 24,92 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 20,4% (an/an) în România

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 24,92 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 20,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,3%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,5%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023).

România, mai multe încasări din impozitul pe pensii

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,2%) şi aferente declaraţiei unice (13%). Pe de altă parte, deşi în ameliorare, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende  rămâne în teritoriul negativ (-11,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ian. 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări în România au înregistrat 92,75 miliarde lei, în creştere cu 20,8% (an/an)

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 92,75 miliarde lei, în creştere cu 20,8% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator şi plata CASS pentru tichete de masă şi vouchere de vacanţă (Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,54 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,0% 

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,54 miliarde lei, consemnând o creştere de 22,0% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale, atenuată însă uşor de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 57,10 miliarde lei în România, în creştere cu 17,3%

Încasările nete din TVA au înregistrat 57,10 miliarde lei, în creştere cu 17,3% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 3,9% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (14,96 miliarde lei în ianuarie-iunie 2024, comparativ cu 14,40 miliarde lei în ian-iun 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 19,63 miliarde lei, înregistrând o creştere de 10,8%

Veniturile din accize au însumat 19,63 miliarde lei, înregistrând o creştere de 10,8%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,2%), în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun şi-a atenuat declinul (-1,8%), pe fondul avansului pozitiv semnificativ din perioada mai-iunie. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 26,64 mld lei, înregistrând un avans de 19,5% (an/an), susţinut de încasările din dividende. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 19,15 miliarde lei, în scădere cu 11,7% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 77,65 miliarde lei, în creştere cu 23,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent

Cheltuielile de personal au însumat 77,65 miliarde lei, în creştere cu 23,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,4% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost de 45,07 miliarde lei, în creştere cu 24,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 17,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 27% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 17,61 miliarde lei, cu 1,66 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 109,76 mld lei în creştere cu 12,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şase luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 9,06 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (935,41 milioane lei) care reprezintă 10,32% din total subvenţii.

Alte cheltuieli  au fost de 8,66 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile din România privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 24,48 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii din România, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 46,27 miliarde lei, fiind de 41% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 miliarde lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, despre măsurile fiscale, că nu poţi să dai excepţii, să spui sunt excepţii pe viaţă, fiindcă atunci nu mai ai Cod Fiscal şi acest lucru ni l-a spus Comisia, că nu putem trăi într-o lume de excepţii, în funcţie de interesul unui grup de oameni sau o abordare sau o datorie a unui partid sau altul. Premierul a precizat că pe 1 septembrie vor prezenta aceste măsuri, arătând că nu se măreşte TVA şi nu se măreşte impozitarea muncii în România.

Marcel Ciolacu anunţă noi măsuri fiiscale în România, de la 1 septembrie

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, după vizita la ferma Landbruck SRL despre măsurile fiscale pregătite de Executiv. ”Pe 1 septembrie o să venim şi o să le prezentăm. Nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii. Trebuie să înţelegem odată că bugetul statului trebuie direcţionat în zonele în care eşti deficitar, şi acest lucru ni-l arată cifrele şi analizele. Ca să ai aceste analize în timp real îşi trebuie o digitalizare şi să intervii cu astfel de măsuri dar ele să fie cuantificate în timp”, a spus şeful Executivului.

Ciolacu a mai spus că ”nu poţi să dai excepţii, să spui sunt excepţii pe viaţă, fiindcă atunci nu mai ai Cod Fiscal. Şi normal că acest lucru ni l-a spus Comisia, domnule, nu puteţi trăi într-o lume de excepţii, în funcţie de interesul unui grup de oameni sau o abordare sau o datorie a unui partid sau altul”.

Întrebat ce excepţii ar trebui eliminate, premierul României a răspuns: ”În principiu toate cere Comisia. Ce vă spun cu certitudine, medicamentele, alimentele, vor rămâne la 9%”.

Despre creşterea cheltuielilor, şeful Executivului a precizat că sunt cheltuieli de bunuri şi servicii. ”Nu e prima oară, presupun că nu va fi nici ultima oară. Înzestrarea Armatei Române intră la bunuri şi servicii. Au fost cheltuielile majore în primele luni ale anului. Mă bucură că industria de apărare, pentru prima dată, lucrează şi în patru schimburi. Va veni şi acest împrumut de la Congresul SUA, de 2 miliarde, cumva direcţionat pentru industria de apărare, iarăţi un domeniu pe care încet încet îl acoperim. Lucrurile chiar au intrat într-o anumită dinamică”, a subliniat premierul.

”Părerea mea, sinceră, şi vă pot pune cifre la dispoziţie, niciodată România nu s-a dezvoltat în acest ritm în ultimii 35 de ani”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.