România încă are magnet pentru finanţări: 67% dintre investitori ne consideră atractivi pentru proiecte

România are nevoie de investiţii pentru a se dezolta şi a micşora decalajul faţă de bogaţii din Uniunea Europeană. În trimestrul I 2024, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 34,647 miliarde lei, în creştere cu 6,7%, comparativ cu trimestrul I 2023, anunţă miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).

”În trimestrul I 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 34,647 miliarde lei, în creştere cu 6,7%, comparativ cu trimestrul I 2023”, arată datele INS.

În trimestrul I 2024, comparativ cu trimestrul I 2023, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,7%, creştere înregistrată la elementul de structură alte cheltuieli de investiţii cu 165,2%.

Fabricile din România, lovitură majoră pentru brandurile de lux. De ce au ieșit în pierdere Prada și Louis Vuitton în 2023

Scăderi s-au înregistrat la elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 9% (18,530 miliarde lei) şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,9% (9,776 miliarde lei).

Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc).

România își menține ferm poziția rezilientă de piață, în pofida unui declin al investițiilor străine directe de 13% în 2023, captând încrederea investitorilor care încă întrevăd potențialul acesteia.

România rămâne destul de atractivă pentru investitori

Anul 2023 a fost marcat de schimbări nuanțate și de o evoluție dinamică a ISD, reflectând tendința generală de scădere a numărului de proiecte ISD în Europa cu 4%.

Numărul locurilor de muncă nou create a înregistrat o scădere mai mică, de 8% (de la 6.460, la 5.935 între 2023 și 2022), ceea ce înseamnă proiecte mai mari în medie. În contextul general al Europei Centrale și de Est, Ungaria a înregistrat performanțe mai bune, iar România a depășit Grecia și Bulgaria ca număr de proiecte ISD în 2023. În plus, România se situează pe locul cinci ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect, depășind concurenți puternici, precum Polonia.

Aproape jumătate (46%) dintre liderii executivi intervievați în cadrul studiului consideră că România a rămas o piață robustă și rezilientă pentru investiții în 2023, menționând că au în plan să-și consolideze sau să-și extindă operațiunile de aici în viitorul apropiat.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Perspectivele favorabile sunt recunoscute de 67% dintre investitori, care prevăd o creștere a atractivității României ca destinație de investiții în următorii trei ani. România se remarcă prin depășirea Greciei și Bulgariei ca număr de proiecte ISD și prin clasarea pe locul cinci în Europa Centrală și de Est ca număr mediu de locuri de muncă create per proiect.

Accesul la finanțări nerambursabile este considerat un factor decisiv de 72% dintre investitori. Sectoarele de interes includ software și servicii IT, produsele electronice, transporturile și logistica, care domină în atragerea investițiilor străine directe. Integrarea tehnologiilor emergente și accesul la o forță de muncă bine pregătită sunt esențiale, consolidând astfel poziția României ca o destinație atractivă pentru investiții durabile și cu impact semnificativ pe termen lung.”

Top oraşe din România magnet pentru investitori: Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov

Bucureștiul continuă să domine ca principală destinație pentru ISD, cu o cotă substanțială de 40%. Iași și Timișoara au înregistrat câte 3 proiecte de investiții fiecare, iar Cluj-Napoca și Brașov cu câte 2 proiecte fiecare. Cu toate acestea, în comparație cu datele de anul trecut, modelul de investiții din acest an sugerează o abatere de la atenția acordată în mod tradițional marilor centre economice, semnalând o dispersie mai largă a proiectelor în diverse orașe.

În ceea ce privește originea fluxurilor ISD, principalii investitori au rămas aceiași, Germania menținându-și poziția de lider în peisajul investițional românesc, cu 16 proiecte, la fel ca în 2022. Pe următoarele poziții, la mică distanță s-au clasat Marea Britanie și SUA, fiecare cu câte 6 proiecte.

Principalele sectoare care au atras investiții străine directe în 2023 reflectă tendințele cheie observate în Europa, în top fiind sectorul software și servicii IT, în timp ce sectorul produselor electronice a ocupat o remarcabilă poziție secundă, ceea ce a reprezentat o diferență față de clasamentul european.

Sectorul transporturilor și logisticii se află din nou în prim plan, înregistrând un avans accentuat, până pe locul al treilea în clasamentul investițiilor străine directe în România, un salt important de pe poziția a noua anul trecut.

Sistemul fiscal favorabil, adoptarea tehnologiilor și disponibilitatea forței de muncă

Investitorii sunt atrași de oportunitățile de expansiune pe piețe noi, iar România se distinge prin sistemul său fiscal avantajos, adoptarea tehnologiilor emergente și disponibilitatea forței de muncă calificate. Un procent semnificativ de 52% dintre respondenți văd accesul la piețe neexplorate ca un factor cheie, în timp ce 37% apreciază sistemul fiscal și 35% valorificarea tehnologiilor noi.

Aceste aspecte evidențiază poziția strategică a României între Est și Vest și creează un mediu propice pentru inovație și afaceri, cu avantaje fiscale care o plasează într-o poziție favorabilă comparativ cu alte țări europene.

Calitatea și disponibilitatea forței de muncă în România sunt de asemenea apreciate, cu 26% dintre investitori considerându-le printre primii trei factori de atracție, marcând o creștere față de anul anterior. Totuși, aderarea parțială la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă stârnește îngrijorări privind migrația forței de muncă și potențialul exod al creierelor, ceea ce ar putea afecta competitivitatea țării prin creșterea deficitului de forță de muncă și presiuni asupra salariilor.

România este gata să aibă și Autostrada A13. Când se va putea circula pe cei 164 de km

Cu toate acestea, perspectiva integrării României în spațiul Schengen este privită cu optimism de investitorii din Europa Centrală și de Est, care anticipează noi oportunități, în special în turism. Aderarea la Schengen este văzută ca un factor care ar putea îmbunătăți performanțele comerciale ale României, similar cu experiențele altor țări din regiune.

Un procent impresionant de 72% dintre investitori consideră accesul la finanțările nerambursabile ca fiind un factor cheie în atragerea investițiilor străine directe (ISD). Deși stimulentele naționale nu mai sunt la fel de atractive ca în trecut, finanțările nerambursabile rămân esențiale pentru atractivitatea investițională. România se remarcă prin disponibilitatea unei game variate de programe de ajutor de stat, cu fonduri UE ce pot fi utilizate pentru proiecte cu investiții majore de capital. În următorii trei ani, se estimează că ajutorul de stat va atinge 2 miliarde de euro, depășind suma de 1,2 miliarde de euro din perioada 2021-2023.

România poate să își consolideze poziția ca centru atractiv pentru investiții durabile

Deși numărul de proiecte de investiții străine directe (ISD) în România în 2023 a scăzut cu 13%, optimismul investitorilor rămâne puternic, cu 67% anticipând o creștere a atractivității țării ca destinație de investiții în următorii trei ani, față de 41% în anul precedent. Această încredere este susținută de îmbunătățirile legislative și de reglementare ale României și de accentul pe sectoare strategice cu potențial de creștere. În plus, eforturile de digitalizare și inovație, împreună cu modernizarea infrastructurii și optimizarea proceselor administrative, sunt văzute ca factori cheie în atragerea investitorilor.

Cu toate acestea, inflația este identificată ca principalul risc pentru atractivitatea României, cu 14% dintre executivi declarându-se preocupați în acest sens, urmată de datoria publică și tensiunile geopolitice. Totuși, se așteaptă ca România să își consolideze poziția de centru atractiv pentru investiții durabile, susținută de o creștere reală anticipată a PIB-ului și de o inflație în scădere în anii următori.