Planul fiscal al României, propus pentru a convinge Comisia Europeană că deficitul bugetar va fi redus la 3% în următorii șapte ani, prevede o scădere anuală de 0,74% a deficitului public. Printre măsurile incluse se numără introducerea indicatorilor de performanță pentru cheltuieli, reducerea subvențiilor pentru companiile de stat și menținerea cotei unice de impozitare, potrivit economedia.ro.
Deși documentul nu oferă detalii clare despre modul exact de ajustare a cheltuielilor, acesta este elaborat de Ministerul Finanțelor și poate suferi modificări înainte de aprobare.
Te-ar mai putea interesa și: Cum se va schimba valoarea bancnotei de 50 de lei. Avertisment sumbru al analiștilor fiscali
foto: Plan Fiscal Comisia Europeană
Acest document de lucru, încă neagreat de Comisia Europeană, include reforme care vor avea un impact bugetar de 2,21% din PIB. Guvernul își asumă implementarea unei reforme fiscale cu impact de 1,1% din PIB în prima jumătate a anului 2025.
Reformele sunt deja reglementate prin PNRR:
Guvernul României va stabili scenariile pentru reforma fiscală în primul trimestru din 2025, urmând să consulte mediul de afaceri și să aprobe măsurile fiscale în al doilea trimestru, conform cerințelor din PNRR. În prima jumătate a anului 2025, se va desfășura reforma microîntreprinderilor, având un impact de 0,01% din PIB.
Al doilea semestru din 2025 va include reforma administrării taxelor (impact de 0,5% din PIB) și reforma cheltuielilor publice (impact de 0,35%). În primul semestru din 2026, se va realiza reforma restructurării cheltuielilor companiilor de stat (impact de 0,25% din PIB) și reforma finanțării mediului de afaceri, fără detalii privind impactul bugetar.
Planul fiscal include măsuri pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB. Dacă România nu prezintă un plan din proprie inițiativă, Comisia Europeană va solicita ajustări fiscale automate de 1,22 puncte procentuale pe an, iar țara riscă suspendarea fondurilor europene.
Planul fiscal al României vizează ajustarea deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani, cu o reducere anuală de 0,74% din PIB, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor.
Conform acestui plan, România își propune să atingă un deficit bugetar de 2,4% din PIB până în anul 2031.
Documentul prevede „eficientizarea cheltuielilor și introducerea indicatorilor de performanță pentru cheltuieli”, însă nu este detaliat amplu. Pe scurt:
„Planul urmărește creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice. Pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.
Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanță. Scopul acestora este de a evalua eficiența și impactul real al cheltuielilor bugetare și de a ajusta resursele alocate în funcție de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparență și eficiență.
Dincolo de acestea, se va construi o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice. Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive.
În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice.
Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”, se arată în document.
Planul fiscal al României include măsuri pentru reducerea dependenței companiilor de stat de sprijinul bugetar, prin diminuarea subvențiilor și altor forme de ajutor financiar.
Vor fi implementate măsuri de reducere a cheltuielilor operaționale în companiile de stat, optimizarea resurselor, reducerea consumurilor inutile și renegocierea contractelor cu furnizorii și un sistem de achiziții publice centralizat pentru obținerea unor condiții contractuale mai favorabile.
Pe partea de creștere a veniturilor, planul preconizează o majorare a veniturilor curente de la 29,5% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031, prin implementarea reformei fiscale prevăzute în jaloanele din PNRR și o mai bună colectare a veniturilor bugetare. Se menține cota unică de impozitare, fără a scădea pragul pentru microîntreprinderi.
De asemenea, se planifică investiții de peste 7,9% din PIB în 2025, cu un ritm mediu anual de peste 5% din PIB în ultimii ani ai perioadei de referință.
Evoluție cheltuieli cu investițiile în perioada 2024-2031:
Te-ar mai putea interesa și: Amnistie fiscală și bonificații generoase. Boloș: „Este un semn de respect”