Într-un context economic global marcat de incertitudini, România continuă să se confrunte cu risucri economice semnificative, în ciuda creșterii economice moderate. Un raport Allianz Trade pune în evidență problemele structurale ale economiei românești, printre care se numără presiunile fiscale, inflația ridicată și riscurile externe.
România a avut un an economic dificil, cu o creștere a PIB-ului de numai 0,8% în 2024. În ciuda unei performanțe mai bune decât estimările inițiale, economia rămâne vulnerabilă la factori interni și externi.
Previziunile pentru 2025 și 2026 indică o accelerare a creșterii economice, cu valori estimate la 3,1% și 3,6%, susținute de investiții publice și o relaxare treptată a politicii monetare.
Citește și : Datoria publică a României depășește un nou prag psihologic. În trecut, țara noastră avea 0 lei de dat străinilor
Totuși, inflația rămâne o problemă persistentă, cu o prognoză de 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026. Creșterea costului vieții și a dobânzilor afectează consumul intern, iar ocmpaniile locale resimt presiuni din cauza scăderii cererii, conform Economedia.
„La nivel micro, companiile locale se confruntă cu o presiune din cauza costului ridicat al creditului și a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reușesc să compenseze acest declin. În acest context, nu este surprinzător faptul că numărul insolvențelor a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape +10%, ca o consecință firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidității.
Sectoarele cele mai expuse rămân construcțiile, în special segmentul rezidențial, și comerțul cu ridicata și amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow și întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor”, explică Mihai Chipirliu CFA – Risk Director, Allianz Trade.
Situația fiscală a României rămâne un factor de îngrijorare major. Deficitul bugetar continuă să fie ridicat, cu dificultăți în atingerea unui nivel sub 5% din PIB până în 2026.
Datoria publică a crescut constant, ajungând la aproape 50% din PIB în 2023, iar estimările arată că aceasta va depăși acest prag în următorii ani.
Citește și : Se dau banii de la stat! Legumicultorii primesc până la 6.000 de euro. În ce condiții se acordă acest sprijin
Un alt aspect problematic este deficitul de cont curent, care a atins -9,3% din PIB în 2022 și rămâne ridicat în perioada următoare. În ciuda faptului că investițiile străine directe ajută la stabilizarea economiei, nu sunt suficiente pentru a compensa dezechilibrele financiare.
În acest context, România continuă să depindă de finanțarea externă, iar un eventual „downgrade” al ratingului de țară ar putea să crească semnificativ costul împrumuturilor și al dobânzilor.