eJobs a transmis miercuri, printr-un comunicat de presă, că 44,5% dintre participanţii la cel mai recent sondaj derulat de platformă afirmă că au nevoie să îşi suplimenteze veniturile lunare, motiv pentru care au un al doilea job.
Dintre aceştia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părţi, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri şi unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.
„Nu este o surpriză faptul că banii reprezintă principalul motiv pentru care românii îşi iau un al doilea job. Astfel, rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenţi nu câştigă, de la jobul principal, suficient încât să-şi acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziţie importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul şi încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potriveşte mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber şi vor să-l folosească pentru a câştiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeaşi direcţie – câştiguri financiare mai mari”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Întrebaţi cât de mult câştigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% au menţionat un interval cuprins între 20% şi 30% faţă de salariul de la locul de muncă principal, 18,8% îşi suplimentează veniturile cu 30% – 40%, 14,9% cu 40% – 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce 4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.
Citește și: Marius Budăi: „Va fi eliminat pragul de 9,4% din PIB pentru pensii”
„Interesant este şi faptul că mai mult de jumătate dintre respondenţi (56,8%) spun că al doilea job este într-un domeniu complet diferit de cel al primului, dar şi că un procent impresionat de 73% au declarat că se simt capabili să lucreze în două locuri pe termen lung. 9,6% ar putea face acest lucru cel mult 6 luni, iar 17,4% o văd ca pe o concesie pe care ar fi dispuşi să o facă maximum un an. Principalele dezavantaje pe care le văd cei care au participat la studiu sunt că nu pot performa la ambele joburi aşa cum ar trebui şi, pe de altă parte, nu mai au timp pentru viaţa personală, dar şi că se simt epuizaţi şi se tem că sănătatea le va fi afectată”, explică Ana Călugăru.
Sondajul mai arată că 46,8% dintre cei care au două joburi ar renunţa la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părţi, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. De asemenea, 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuşi să mai menţină un echilibru între viaţa personală şi cea profesională şi tot atâţi ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simţi epuizaţi din punct de vedere fizic şi emoţional.
Totodată, 7,4% au deja planul făcut şi vor renunţa imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziţie importantă pe care o au programată. La fel de mulţi sunt conştienţi că, dacă nu ar putea lucra de acasă, le-ar fi imposibil să aibă două joburi, în timp ce 21,1% spun că nu există niciun motiv care i-ar putea face să rămână doar cu un singur job.
„Pe lângă cei care deja au două sau mai multe joburi, la sondaj au participat şi angajaţi cu un loc de muncă, dar care recunosc că se gândesc să îl ia şi pe al doilea. 40,8% spun că vor aplica, în perioada următoare, şi pentru al doilea job, în timp ce 34% recunosc că ar avea nevoie de o suplimentare a veniturilor, însă nu ştiu dacă ar putea face volumului crescut de muncă. 25,2% au răspuns că nu intenţionează să facă vreo schimbare din acest punct de vedere”, a mai transmis Ana Călugăru.
Sondajul a fost realizat în perioada aprilie – mai 2023, pe un eşantion de 1.350 de respondenţi. 66,6% dintre aceştia ocupă, în prezent, poziţia de salariat fără funcţie de conducere. 31,6% au între 36 şi 45 de ani, 32,8% între 26 şi 35 de ani, 23,6% între 46 şi 55 de ani, 6,1% între 19 şi 25 de ani, 5,7% peste 56 de ani şi 0,2% mai puţin de 18 ani.