”Dansul” economic extrem de periculos al lui Donald Trump pune UE în mare dificultate inclusiv din punct de vedere al securității energetice. Practic, țările europene nu știu încotro să facă următorii pași și se află într-o adevărată dilemă. După invadarea Ucrainei, UE s-a orientat către gazele lichefiate din SUA pentru a-și acoperi deficitul provocat de renunțarea, în mare parte, la sursa numită Rusia.
Acum însă, lucrurile par, din nou, foarte complicate. Trump a zdruncinat relațiile cu Europa și a utilizat energia drept monedă de schimb în negocierile comerciale. În acest context, UE a ajuns, practic, să se întrebe care dependență ar fi de ales – cea de SUA ori cea de Rusia?
Agenția Reuters a realizat o amplă analiză a dilemei energetice în care se află Europa, în contextul în care șefi ai unor mari companii din UE dau glas unei idei considerate de neconceput în urmă cu un an, aceea a importului de gaz din Rusia, inclusiv de la colosul Gazprom, cel mai mare producător de gaze naturale din lume.
”Dacă există o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la fluxuri de 60 de miliarde de metri cubi, poate 70, pe an, inclusiv GNL”, a declarat, într-un interviu pentru Reuters, vicepreședinte executiv al companiei franceze Engie, Didier Holleaux.
Statul francez deține parțial Engie, care obișnuia să fie printre cei mai mari cumpărători de gaze ai Gazprom. Holleaux a declarat că Rusia ar putea furniza aproximativ 20-25 la sută din necesarul UE, în scădere de la 40 la sută înainte de război.
Șeful grupului petrolier francez TotalEnergies, Patrick Pouyanne, a avertizat Europa împotriva dependenței excesive de gazul american.
”Trebuie să diversificăm, (să avem, n.r.) multe rute, nu să ne bazăm excesiv pe una sau două”, a declarat Pouyanne pentru Reuters. Total este un mare exportator de GNL american și vinde, de asemenea, GNL rusesc de la firma privată Novatek.
”Europa nu se va întoarce niciodată la importul de 150 de miliarde de metri cubi din Rusia ca înainte de război, dar aș paria, poate, pe 70 de miliarde de metri cubi”, a mai spus Pouyanne.
Franța, care produce cantități mari de energie nucleară, are deja una dintre cele mai diversificate aprovizionări cu energie din Europa.
Citește și Verdict final: Poliția Română, obligată să respecte legea! Șoferii își primesc toate actele!
Până la războiul din Ucraina, Germania s-a bazat în mare măsură pe gazul rusesc ieftin pentru a-și ajuta sectorul de producție și are mai puține opțiuni.
În parcul chimic Leuna, unul dintre cele mai mari poluri chimice din Germania, care găzduiește, printre altele, uzine ale Dow Chemical și Shell, unii producători susțin că gazul rusesc ar trebui să revină rapid.
Rusia obișnuia să acopere 60 la sută din nevoile locale, în principal prin conducta Nord Stream, care a fost aruncată în aer în 2022.
”Suntem într-o criză severă și nu putem aștepta”, a declarat Christof Guenther, director general al InfraLeuna, operatorul parcului.
Guenther a spus că industria chimică germană a redus numărul de locuri de muncă timp de cinci trimestre la rând, lucru care nu s-a mai văzut de zeci de ani.
„Redeschiderea conductelor ar reduce prețurile mai mult decât orice programe de subvenționare actuale. Este un subiect tabu”, a adăugat Guenther, potrivit căruia mulți colegi ai săi au fost de acord cu necesitatea de a reveni la gazul rusesc.
Aproape o treime dintre germani au votat pentru partide favorabile Rusiei la alegerile federale din februarie.
În landul Mecklenburg-Vorpommern, regiunea din estul Germaniei unde gazoductul Nord Stream ajunge la țărm după ce a trecut din Rusia pe sub Marea Baltică, 49% dintre germani doresc o revenire la aprovizionarea cu gaz rusesc, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa.
”Avem nevoie de gaz rusesc, avem nevoie de energie ieftină – indiferent de unde vine”, a declarat Klaus Paur, directorul general al Leuna-Harze, un producător petrochimic de dimensiuni medii din Parcul Leuna. „Avem nevoie de Nord Stream 2 pentru că trebuie să ținem costurile energiei sub control”.
Industria dorește ca guvernul federal să găsească energie ieftină, a declarat Daniel Keller, ministrul economiei pentru landul Brandenburg – unde se află rafinăria Schwedt, deținută în coproprietate de compania petrolieră rusă Rosneft, dar aflată sub tutela guvernului german.
„Ne putem imagina reluarea aprovizionării sau a transportului de petrol rusesc după instaurarea păcii în Ucraina”, a declarat Keller.
Anul trecut, gazul american a acoperit 16,7 la sută din importurile UE – după Norvegia, cu 33,6 la sută, și Rusia, cu 18,8 la sută.
Ponderea Rusiei va scădea sub 10 la sută în acest an, după ce Ucraina a închis conductele. Fluxurile rămase sunt în principal GNL de la Novatek.
UE se pregătește să cumpere mai mult GNL din SUA, deoarece Trump dorește ca Europa să își reducă excedentul comercial cu Statele Unite.
”Cu siguranță, vom avea nevoie de mai mult GNL”, a declarat săptămâna trecută comisarul UE pentru comerț, Maros Sefcovic.
Războiul tarifelor a consolidat îngrijorarea Europei cu privire la dependența de gazul din SUA, a declarat Tatiana Mitrova, cercetător la Centrul de politică energetică globală al Universității Columbia.
”Devine din ce în ce mai dificil să considerăm GNL-ul american drept o marfă neutră: la un moment dat, ar putea deveni un instrument geopolitic”, a adăugat Mitrova.
Dacă războiul comercial se intensifică, există un risc mic ca Statele Unite să reducă exporturile de GNL, a declarat Arne Lohmann Rasmussen, analist șef la Global Risk Management.
Un diplomat de rang înalt al UE, vorbind sub rezerva anonimatului, a fost de acord, spunând că nimeni nu poate exclude „ca această pârghie să fie utilizată”.
În cazul în care prețurile interne ale gazului din SUA vor crește din cauza creșterii cererii industriale și a AI, SUA ar putea reduce exporturile către toate piețele, a declarat Warren Patterson, șef al departamentului de strategie pentru mărfuri la ING.
În 2022, UE și-a stabilit un obiectiv neobligatoriu de a pune capăt importurilor de gaze rusești până în 2027, dar a amânat de două ori publicarea planurilor privind modalitățile de realizare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze declarațiile companiilor.
Mai multe întreprinderi din UE au deschis proceduri de arbitraj împotriva Gazprom pentru nelivrarea de gaze în urma războiului din Ucraina.
Instanțele au acordat Uniper din Germania și OMV din Austria 14 miliarde de euro și, respectiv, 230 de milioane de euro. RWE din Germania a solicitat 2 miliarde de euro, în timp ce Engie și alte firme nu și-au dezvăluit pretențiile.
Holleaux de la Engie a spus că Ucraina ar putea permite Rusiei să trimită gaz prin Ucraina pentru a face față rambursărilor de arbitraj ca punct de plecare al reluării relațiilor contractuale cu Gazprom.
”Voi (Gazprom) vreți să reveniți pe piață? Foarte bine, dar nu vom semna un nou contract dacă nu plătiți despăgubirile”, a declarat Holleaux.
Revenirea gazului rusesc îl îngrijorează pe Maxim Timcenko, șeful DTEK, compania privată de gaze din Ucraina, care speră să importe GNL din SUA în depozitele Ucrainei și să îl exporte în Europa.
”Este greu să comentez, fiind ucrainean, dar speranța mea este că politicienii europeni și-au învățat lecțiile în relația cu Rusia”, a declarat Timcenko, citat în aceeași analiză, potrivit digi24.