Directiva Uniunii Europene pentru salariile minime potrivite ajunge astăzi pe masa de vot. Aceasta va fi aplicată în România, cel mai devreme, în anul 2024, potrivit eurodeputatului Dragoș Pâslaru.
Eurodeputatul din grupul Renew Europe, Dragoş Pâslaru, a ieșit public cu noi declarații, prin intermediul cărora a explicat că aşteaptă ca Directiva UE pentru salariile minime potrivite, care a fost în dezbatere marți şi urmează să fie votată astăzi de legislativul comunitar, să fie aplicată cel mai devreme în 2024. În acest sens, salariile ar putea fi mai mari.
„Analizele socio-economice arată că există spre două milioane de lucrători pe salariul minim şi asta înseamnă că problema legată de «in work poverty», respectiv oamenii care au o activitate dar sunt săraci, este foarte reală în România şi este o problemă care acoperă un număr mare de salariați şi de gospodării”, a declarat Dragoș Pâslaru.
Eurodeputatul a mai explicat că forurile europene nu pot forța România să crească salariile minime peste noapte, fiind anormal.
„Valorile indicative din directivă sunt 60% din salariul mediu brut şi 50% din salariul mediu brut. În România, în esență, dacă ar fi să se respecte valorile de aici, discutăm de o creştere de cel puțin 500 şi ceva de lei care, evident, dacă ar fi s-o faci peste noapte, ar crea un şoc pentru economie, dar asta doar ca să vedem unde ne situăm. Ideea este că aceasta nu este o obligație, dar să ne uităm cum evoluează salariul mediu brut şi să ne asigurăm că şi salariul minim are o evoluție care să reflecte evoluția nivelului general de salarii din economie, este un lucru important”, a explicat Dragoş Pâslaru.
Citește și: Ajutor financiar nou din partea Guvernului. Cine sunt românii care pot obține bani
Conform declarațiilor oficialului, o altă prevedere a directivei este reprezentată de dezvoltarea dialogului social. Se vrea mărirea gradului de reprezentativitate.
„Dacă ai o acoperire mai mică de 80% de dialog social care să reprezinte ramurile, trebuie să ai un plan de acțiune la nivel național prin care să explici cum vrei să faci să funcționeze acest dialog social. România e una dintre țările cu cel mai slab dialog social din Europa, suntem la 20 şi ceva la sută acoperire. Ideea este că în cea mai mare parte acest dialog social practic nu există, nefiind formule prin care să se poată ajunge la acorduri sociale pe anumite sectoare. În principiu, aceste acorduri colective încearcă cumva să se uite la nivelul sectorului cum sunt practicile de salarizare şi să se stabilească un nivel minim pe sectorul respectiv”, a completat Dragoș Pâslaru.
Citește și: Românii care au creditele calculate în IRCC ar putea plăti rate duble în 2023. Previziunile analiștilor