Potrivit unui raport al Băncii Naționale, numerarul este preferat în continuare de către români. Șase din zece români preferă să-și păstreze economiile în numerar, acest lucru fiind mai pronunțat în Moldova (70 la sută), în comparație cu Banatul și Ardealul (54 la sută), notează capital.ro.
Categoriile de vârstă cu cei mai numeroși adepți ai economiilor la saltea sunt 56-65 ani (64 la sută) și 18-35 ani (56 la sută). De ce aleg aceștia această variantă de economisire? Pentru anonimat, protecția vieții private şi siguranța oferită în situații de criză precum penele tehnologice sau riscurile cibernetice.
Un sfert dintre români nu au card bancar
În 2023, totalul banilor scoși din bancomate de români a fost de 257 miliarde lei și 820 milioane euro, cele mai mari sume fiind înregistrate în București, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Cu toate acestea, rețeaua de bancomate rămâne subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau patru bancomate pe 100 km².
Pe de altă parte, un sfert dintre românii adulți nu dețin carduri bancare sau alte produse financiare. În acest context, BNR propune extinderea rețelei de bancomate în zonele rurale, chiar și în localități mici, dar şi reducerea costurilor aferente conturilor bancare.
La nivel mondial însă, trendul este trecerea la economiile digitale, ceea ce înseamnă dispariția treptată a numerarului.
Potrivit datelor de la Financial Derivatives Company Limited, în 2025, se așteaptă ca lumea să dețină peste două miliarde de carduri de credit active și doar aproximativ trei milioane de bancomate, ceea ce arată o trecere către economiile digitale, fără numerar.
În țările dezvoltate, precum Suedia și Coreea de Sud, eliminarea numerarului a fost accelerată de politicile guvernamentale și inovațiile din sectorul privat. Aceste țări au infrastructuri digitale solide, care permit fără probleme plățile electronice. Mai mult, pandemia de Covid a accelerat eliminarea numerarului, deoarece plățile contactless au devenit alternativa mai sigură la gestionarea numerarului fizic.
Un alt exemplu relevant este SUA, unde creșterea serviciilor ”Cumpărați acum, plătiți mai târziu” (BNPL) și integrarea criptomonedei în sistemele de plată semnalează rolul din ce în ce mai mic al banilor cash.
Pe altă parte însă, autoritățiel suedeze recomandă păstrarea de bani fizici pentru situații de urgență, ceea ce arată nevoia unei infrastructuri și mai rezistente în fața riscurilor digitale.
Zonele mai puțin dezvoltate însă, cum ar fi Africa, rămân în urmă la acest capitol, confruntându-se cu provocări de infrastructură, incluziune financiară scăzută și obstacolele politice. Totuși, în ultimii ani, Nigeria, de pildă, a făcut câțiva pași în adoptarea sistemelor de plată fără numerar, stimulată de politica Băncii Centrale a Nigeriei (CBN), potrivit Nigerian Tribune.
La nivel mondial, creșterea portofelelor digitale, a plăților contactless și a platformelor mobile banking a contribuit, de asemenea, la scăderea utilizării de numerar.