Facturile sunt cea mai fierbinte problemă a românilor, iar liderii Coaliţiei o tratează în cheie politică, nu administrativă. Purtătorul de cuvânt al PSD Ştefan Radu Oprea a precizat că a citit, într-un punctaj de comunicare al PNL că social-democraţii ar vrea să dubleze preţul facturilor la energie, lucru care este fals. El a adăugat că liberalizarea haotică a făcut ca românii să aibă oferte de preţuri de peste 5 lei/kwh, iar dacă ar fi stabilit un preţ fix maximal pentru toţi consumatorii casnici şi companii, atunci astfel de oferte nu ar mai exista, iar populaţia cu venituri mai mici ar fi suplimentar protejată de facturile umflate.
„Citesc, într-un punctaj de comunicare al PNL, că PSD vrea să dubleze preţul din facturile de energie. Nimic mai fals! Liberalizarea haotică face ca românii să primească astăzi oferte cu preţuri de peste 5 lei/kwh. Reglementarea înseamnă simplu, chiar şi pe înţelesul PNL-iştilor, că astfel de oferte nu ar mai exista şi că ar fi un preţ fix maximal pentru toţi consumatorii casnici şi companii. Cei cu venituri mai mici vor fi protejaţi suplimentar. Dar cine să le explice aceste lucruri? Virgil Popescu, ministrul energiei, evident că nu o poate face pentru că nu a venit cu nicio idee”, a scris Ştefan Radu Oprea, joi pe Facebook.
El le-a recomandat liberalilor că, în cazul în care vor să fie supăraţi pe cineva, atunci să îşi îndrepte atenţia către ministrul Energiei Virgil Popescu. „Deci, dragi colegi PNL-işti dacă vreţi să fiţi supăraţi pe cineva, vă recomand să vă îndreptaţi atenţia către colegul vostru Virgil Popescu. Între timp, PSD găseşte soluţii pentru ieftinirea facturilor pentru toţi românii, chiar şi pentru voi cei din PNL”, a completat Oprea.
Senatorul PNL Liviu Brătescu susţine că PSD ar trebui să fie mult mai chibzuit când lansează tot felul de propuneri privind facturile la energie şi să fie atent la efecte, pentru a nu ne trezi ulterior că oamenii au de plătit facturi mai ridicate.
Liviu Brătescu a transmis miercuri, într-un comunicat de presă, că Ordonanţa 27 privind compensarea facturilor la energie a fost decisă în coaliţie şi că este nefiresc ca odată ce s-a convenit asupra unui text în coaliţie, a câteva zile ”să inventăm altceva”.
„Azi avem această ordonanţă care îşi produce efectele, dar asistăm la un discurs diferit de cel convenit în coaliţie. Dintr-o dată partenerii noştri descoperă şi alte propuneri. Înţeleg că ai noştri colegi de la PSD se gândesc la o anumită compensare pentru tipuri diferite de venituri. Dar aici apar nenumărate întrebări fără răspuns. Să nu vindem consumatorilor pielea ursului din pădure. Cum vom calcula noi veniturile cetăţenilor într-un termen foarte scurt, astfel încât să venim cu aceste compensaţii? Cel care emite o factură de unde să ştie că Ion Vasilescu spre exemplu are un venit care se încadrează într-o anumită categorie?”, a precizat senatorul liberal Liviu Brătescu.
Facturile vin cu mare întârziere. Termenul mediu de plată, practicat de companiile din România, a crescut, în ultimii 3 ani, de la 90 de zile, spre aproape 150 de zile, arată compania de tehnologie DigiSinergy, potrivit căreia aproximativ 30% dintre facturi nu sunt plătite la timp din cauza neatenţiei.
”Termenul mediu de plată a facturilor, practicat de companiile din România, a crescut, în ultimii 3 ani, de la 90 de zile, spre aproape 150 de zile”, potrivit DigiSinergy, companie tech care dezvoltă soluţia CashOn, aplicaţie de management al plăţilor şi al cashflow-ului.
Mai mult, aproximativ 30% dintre facturi nu sunt plătite la timp din cauza neatenţiei, cele două aspecte contribuind major la funcţionarea greoaie a business-urilor, la acumularea de penalităţi şi la un risc tot mai mare de incapacitate de plată.
„Ca în orice perioadă de criză, atenţia managerilor creşte pentru a putea naviga în ape mai tulburi. Criza sanitară, urmată de criza energetică, suprapusă războiului din Ucraina, aduc provocări majore în business: criza de personal, motivarea şi retenţia angajaţilor, schimbările legislative, dinamica ecosistemului de business, astfel încât, deşi managerii sunt conştienţi că trebuie să gestioneze corect cashflow-ul, nu mai au energia să o facă”, spune Natalia Lepădatu, cofondator DigiSinergy, menţionând că, în acest context, tocmai acest indicator – cashflow-ul – ar trebui să fie cât mai urmărit şi automatizat pentru a evita erorile şi a reduce riscurile.
Cashflow-ul, sau sumele de bani nete de care dispun companiile, rezultate din diferenţa dintre încasările şi plăţile curente ale unei întreprinderi, este gestionat, în cele mai multe companii din România, de o singură persoană responsabilă să recepţioneze facturile, să aprobe plăţile, să înregistreze ordinele de plată în bancă şi, ulterior, să execute ordinele de plată. Iar decizia de a plăti un ordin de plată este făcută intuitiv, emoţional, de multe ori, ignorându-se parametri cum sunt plăţile viitoare şi importanţa lor.
Cu ajutorul unei soluţii de management al plăţilor, managerii companiilor pot vedea mult mai uşor ce plăţi ulterioare sunt mai importante, îşi pot stabili exact prioritatea plăţilor în funcţie de obiectivele de business, stabilite din timp şi îşi pot muta astfel atenţia către segmentul de previziuni şi planuri, care aduc plus valoare în companie, negociind mai uşor cu clienţii sau luând decizii în deplină cunoştinţă de cauză.
DigiSinergy a dezvoltat soluţia CashOn, în sprijinul managerilor companiilor de a-şi gestiona mai bine plăţile şi cashflow-ul. Iniţial, parte a InvOn, soluţie de tip Robotic Process Automation care foloseşte inteligenţa artificială pentru procesarea automată a facturilor, CashOn a evoluat într-un produs de sine stătător, cu ajutorul căruia managerii pot avea a o vizibilitate completă asupra banilor din companie pe perioade lungi de timp. Pot efectua plăţi în mod rapid, securizat şi pot automatiza diverse plăţi în funcţie de criteriile pe care şi le doresc.