Schimbările climatice afectează meniul europenilor. Vom avea cu 10% mai puţine mere, iar producţia de ulei de măsline scade cu 50%

Recolta de mere a Uniunii Europene urmează să se contracte cu o zecime, o lipsă de căpşuni duce preţurile în sus în unele regiuni şi Italia are probleme în a recolta suficiente măsline pentru a produce uleiul de care are nevoie. Aceste evenimente sunt o nouă dovadă a provocărilor ridicate de fenomenele meteo extreme, cu ramificaţii care este posibil să dureze mai mulţi ani.

„Nu ştim încă care sunt efectele vremii, de exemplu ploile abundente, asupra rădăcinilor arborilor fructiferi. Asta ar putea afecta recoltele din următorii ani”, spune Lambert van Horen, analist la Rabobank.

Polonia, cel mai mare producător de mere de pe continent, ar putea suferi o diminuare a producţiei totală cu 30% în acest an, comparativ cu cea de anul trecut, potrivit Uniunii producătorilor polonezi de fructe. Vreme blândă de la începutul anului a dus la înmugurirea mai rapidă decât de obicei a pomilor, însă mugurii au fost afectaţi de îngheţul din luna aprilie, astfel că mulţi nu vor da roade,iar producţia de mere va avea de suferit.

Prețul merelor, mai mare cu peste 50% în ianuarie 2024 decât anul trecut. Ce cantitate mai produce România

Nu doar producţia de mere este afectată în Uniunea Europeană. Via lui Cornelius Donnhoff din regiunea Nahe (Germania), renumită în rândul pasionaţilor de riesling, ar fi trebuit să fie plină de struguri în acest moment al anului, însă în prezent butucii de vie sunt aproape goi după îngheţul din aprilie, iar Donnhoff nu este sigur câţi struguri va culege, transmite Bloomberg.

Situaţia este una frecventă în rândul marilor producători de fructe şi legume din Europa. Primăvara neobişnuită de umedă din acest an şi condiţiile haotice din timpul verii i-a făcut pe fermierii din Polonia şi până în Marea Britanie să îşi facă griji cu privire la mărimea şi calitatea recoltelor lor, în timp ce sudul continentului se luptă din nou cu o secetă severă.

Comisia Europeană a propus mobilizarea a 62 de milioane de euro de la rezerva blocului comunitar pentru a ajuta Polonia, Cehia şi Austria, care au suferit de pe urma condiţiilor meteo nefavorabile.

Îngheţul din primăvară a afectat şi Germania, agravând alte probleme precum diminuarea terenurilor arabile. Recolta de căpşune din 2024 este preconizată să fie cu aproximativ un sfert mai mică faţă de cea de anul trecut, iar preţurile pentru consumatori au crescut cu 4% în primele şase luni. De asemenea, faimoasele culturi de sparanghel din Germania au fost şi ele lovite.

Unii viticultori şi cultivatori de fructe şi-au pierdut întreaga recoltă, astfel că nu mai au ce să vândă retailerilor. Chiar dacă fermierii germani nu au fost incluşi în pachetul iniţial de sprijin al Comisiei Europene, ei sunt avuţi acum în vedere.

„Viile nu pot face faţă unui îngheţ de acest fel. Pe unele pante am pierdut 100% din struguri„, spune Cornelius Donnhoff.

Însă nu doar îngheţul provoacă probleme fermierilor europeni. Regiunea Puglia, din călcâiul cizmei italiene, s-a confruntat cu o secetă severă şi temperaturi de până la 43 de grade Celsius, astfel că fructele şi legumele au avut de suferit. Producţia de ulei de măsline, principalul produs al regiunii, este aşteptată să se reducă cu peste 50%.

Te-ar putea interesa și: România, încotro? Cele mai consumate fructe vin din Polonia. Țara noastră scade dramatic exporturile de mere

Producţia de grâu utilizat la fabricarea de pâine şi paste s-a redus şi ea la jumătate din cauza secetei prelungite. În condiţiile în care temperaturile peste medie ar urma să persiste şi în săptămânile următoare, situaţia ar putea să se agraveze pentru fermierii din principalele zone agricole ale Italiei.

Spania a suferit şi ea de pe urma secetei în ultimii ani astfel că în presa locală au apărut estimări conform cărora producţia de mere şi de mango se va prăbuşi în acest an.

Prognoza ANM pentru septembrie  nu este bună pentru agricultură. Nici la anul nu vom avea mere mari şi frumoase

Prognoza ANM. „Debutul primei luni din toamna 2024 rămâne cu un semnal în ceea ce ar însemna o probabilitate foarte ridicată ca să fie un debut de toamnă mai cald, având în vedere estimările până în data de 16 septembrie. Dispunem de date până la acest moment, astfel încât cel puțin prima decadă a lunii septembrie să fie una mai caldă decât în mod obișnuit până atunci”, a explicat Elena Mateescu.

De asemenea, ultimele zile ale acestei veri se anunță toride. Vom avea parte de o vreme deosebit de caldă, având în vedere persistența valului de căldură și disconfortul termic deosebit de accentuat.

Temperaturile se vor situa peste cele specifice, până la jumătatea lui septembrie, în toată ţara, anunţă marţi meteorologii, care au făcut publică prognoza pentru intervalul 19 august – 16 septembrie.

Meteorologii anunţă temperaturi peste cele specifice, în toată ţara, în perioada 26 august – 23 septembrie. Regimul precipitaţiilor, iniţial deficitar, se normalizează în ultimele două săptămâni ale intervalului

Meteorologii anunţă temperaturi peste cele specifice, în toată ţara, în perioada 26 august – 23 septembrie, precizând că în săptămâna 16 – 23 septembrie temperaturile vor fi ” uşor peste cele normale”. Regimul precipitaţiilor, iniţial deficitar, se normalizează în ultimele două săptămâni ale intervalului

Prognoza ANM săptămâna 26.08.2024 – 02.09.2024

Temperatura medie a aerului va avea avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări, mai ales în regiunile vestice.

Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, exceptând extremitatea de sud-est a teritoriului, unde se estimează a fi uşor excedentar.

Prognoza ANM săptămâna 02.09.2024 – 09.09.2024

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână în toate regiunile.

Regimul pluviometric va avea o tendinţă deficitară în majoritatea regiunilor.

Prognoza ANM săptămâna 09.09.2024 – 16.09.2024

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile.

Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval în majoritatea regiunilor, posibil uşor deficitare în cele sud-vestice.

Prognoza ANM săptămâna 16.09.2024 – 23.09.2024

Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele normale pentru acest interval în toată ţara.

Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării.

Oceanul Atlantic s-a răcit neobișnuit de mult. Fenomenul îi sperie pe oamenii de știință

Experţii au semnalat o anomalie termică care se produce în apele de suprafaţă ale Oceanului Atlantic, care sunt neobişnuit de reci pentru această perioadă şi care au început să se răcească accelerat încă din luna mai, conform datelor obţinute de Administraţia Naţională americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA), transmit newscientist.com şi unilad.com, potrivit Agerpres.

Astfel, temperatura apelor Atlanticului este mai rece cu 0,5 – 1 grade Celsius decât se consideră a fi normal pentru această perioadă a anului, când temperatura ar fi trebuit să crească în condiţiile producerii fenomenului El Nino, dar şi a încălzirii globale.

Formarea anticipată a unui fenomen La Nina în Atlantic se produce înaintea tranziţiei aşteptate spre La Nina în Oceanul Pacific, iar aceste evenimente pot influenţa vremea la scară globală.

Conform NOAA (climate.gov), Oceanul Pacific se află într-o perioadă de trecere de la condiţiile El Nino, mai calde decât media, de la începutul acestui an spre condiţiile asociate unui fenomen La Nina, mai reci decât media, în cursul acestei toamne. Acelaşi fenomen pare să se producă şi în apele Atlanticului.

Apele unei mari părţi din Atlanticul de Nord au fost deosebit de calde până acum, în cursul acestui an. Însă prin contrast, din mai – iunie, temperatura apelor de suprafaţă din regiunea ecuatorială a Atlanticului a fost cu 0,5 – 1 grad Celsius mai rece decât media anuală pentru această perioadă. Dacă aceste condiţii reci persistă până la sfârşitul lui august, ar putea fi declarat fenomenul „Atlantic Nina”.

Atlantic Nina este faza rece a unui model climatic natural din Oceanul Atlantic care oscilează între faze mai calde sau mai reci la fiecare câţiva ani, conform explicaţiilor NOAA. De obicei, apele de suprafaţă din regiunea est-ecuatorială a Atlanticului urmează un ciclu sezonal oarecum contraintuitiv. Astfel aceste ape au cea mai ridicată temperatură în perioada primăverii, şi ajung să fie mai reci (sub 25 de grade Celsius) în lunile iulie şi august.

Răcirea din cursul verii este provocată de acţiunea vântului la suprafaţa oceanului. Vântul care bate dinspre sud-est este suficient de puternic pentru a trage apele de suprafaţă dinspre Ecuator, condiţii în care apele mai reci din straturile oceanice mai adânci ajung la suprafaţă.

Însă, odată la câţiva ani, temperatura apei în această zonă ecuatorială a Atlanticului este în mod substanţial mai ridicată sau mai coborâtă decât media din cauza modificărilor altor factori de mediu, iar atunci când temperatura este mai scăzută se produce evenimentul La Nina, iar când este mai ridicată decât media se produce fenomenul El Nino.

Anul 2024 a început cu temperaturi foarte ridicate ale apelor de suprafaţă din estul Atlanticului ecuatorial în cursul lunilor februarie şi martie (peste 30 de grade Celsius). De asemenea, remarcabilă este răcirea foarte rapidă care a urmat şi care nu a mai fost observată vreodată în istoria măsurătorilor meteorologice.

O răcire cu 0,5 – 1 grade Celsius peste medie pentru zona Atlanticului tropical poate părea nesemnificativă, dar aceasta poate avea un impact puternic asupra regimului de precipitaţii pe continentele de-o parte şi cealaltă a Atlanticului.

Precipitaţiile reduse din regiunea Sahel şi precipitaţiile crescute în zona Golfului Guineei, precum şi modificările sezoniere ale sezonului ploios din nord-estul Americii de Sud, au fost atribuite de cercetători fenomenului El Nino din Atlantic.

Conform NOAA, oamenii de ştiinţă monitorizează în continuare fenomenul La Nina din Atlantic, care poate duce şi la o scădere a frecvenţei şi intensităţii uraganelor din acest an.