BRD a publicat un raport, coordonat de economistul-șef Florian Libocor, care analizează starea economiei românești, furnizând totodată ”pronosticuri” pentru 2025 și recomandări adresate românilor, dat fiind contextul actual delicat.
În privința creșterilor de salarii, românii sunt sfătuiți să uite de majorările din anii precedenți.
”Ne așteptăm la o moderare a creșterilor salariale, de 6-10%. Atât sectorul public, cât și cel privat au înregistrat creșteri salariale de două cifre în 2024, costurile unitare cu forța de muncă crescând cu 17,4%”, se arată în raport.
Conform aceluiași raport, locurile de muncă nou create sunt concentrate în București și Ilfov, după care urmează județele Timiș, Brașov, Cluj și Prahova, lucru ce evidențiază dezechilibrele regionale din acest punct de vedere.
”Peste o treime dintre noii solicitanți de locuri de muncă provin din Generația Z, aducând cu ei un val de aptitudini digitale, cereri de flexibilizare a condițiilor de muncă și ambiții antreprenoriale”, spune economistul-șef al BRD.
Raportul BRD subliniază și slaba capitalizare a fondurilor europene, care ar fi cauzată de ineficiența administrativă, lentoarea aprobărilor necesare, capacitatea limitată de execuție a proiectelor din sectorul public sau deficitul fiscal ridicat, care limitează cofinanțarea națională.
Pe de altă parte, raportul avertizează cu privire la riscul deteriorării ratingului suveran, mai ales după ce două agenții au trecut România la perspectivă negativă.
”Un studiu al Băncii Mondiale a constatat că reducerea la ‘junk’ de cel puțin două agenții de rating majore crește costurile împrumuturilor pe termen scurt cu circa 200 de puncte de bază în medie”, se mai arată în raportul BRD, potrivit hotnews.
În raport sunt menționate și cauzele deficitului. ”Deficitul fiscal a atins 8,65% din PIB în 2024, depășind ținta inițială de 5% și chiar ținta revizuită din septembrie 2024, de 6,94%. Principalii vinovați sunt veniturile fiscale supraestimate (de exemplu, câștigurile din îmbunătățirea colectării sau digitalizarea promisă dar care nu s-au mai materializat), dar și creșterea necontrolată a cheltuielilor (în special cheltuielile permanente)”, explică economistul-șef al BRD.
Raportul analizează și riscurile la care ar fi expusă România, inclusiv din pricina contextului regional.
”Polarizarea politică, provocările ajustării fiscale, fragilitatea economiei zonei euro, în special a Germaniei și noua geometrie a comerțului global pe fondul unei lumi din ce în ce mai fragmentate” sunt riscuri la adresa creșterii economice a României, punctează Florian Libocor.
Economistul-șef al BRD amintește și că datoria publică, deși sub nivelul mediu al UE, a urcat într-un ritm rapid, crescând costurile țării, dar și vulnerabilitatea fiscală. ”Fitch a estimat că raportul dintre cheltuielile cu dobânda la plata datoriei și veniturile la buget va ajunge la ~8% în 2026, de la 6,4% în 2024”, scrie Libocor.
Potrivit aceluiași raport, pentru 2025, necesarul de finanțare estimat este de 231 miliarde lei sau 12,1% din PIB (deficit bugetar de 134 miliarde lei, iar ca să ”rostogolești” datoria publică, e nevoie de alte 97 miliarde lei).
România își propune să emită din nou euro-obligațiuni în martie sau aprilie, în așteptarea condițiilor pieței. Raportul subliniază că țara noastră se află la răscrucea dintre progresul economic și provocările sociale și politice.
”Stabilitatea financiară, o mai mare claritate a politicilor și aplicarea consecventă a reformelor sunt esențiale pentru a orienta economia în direcția corectă”, conchid autorii raportului.
Citește și Lanțul american de fast-food Wendy’s intră și în România. Unde va fi deschis primul restaurant