Sondaj mincinos, dezvăluirea care aruncă în aer cercetările sociologice despre piaţa muncii. Platforma pentru anunțuri de recrutare Resume Builder a desfășurat un sondaj cu 650 de manageri, iar 40% dintre aceștia au declarat că firmele lor au postat și mesaje false, în ultimul an. Deși acestea păreau reale, iar în unele cazuri cei care au aplicat au fost chiar intervievați, de fapt companiile nu căutau angajați.
O altă concluzie a fost că trei din zece companii au, în prezent, informări de angajare false pe site-urile lor sau pe platforme dedicate. Fără a fi vorba de o escrocherie, așa cum se întâmplă în unele cazuri de anunțuri on-line care urmăresc să colecteze date personale, anunțurile despre joburi-fantomă, date de companii prestigioase, sunt create de managerii de resurse umane pentru a pune presiune pe angajații existenți.
Dintre companiile care au recurs la această practică, majoritatea au postat între unul și cinci anunțuri false, chiar dacă au, în același timp, și campanii de recrutare pentru joburi reale. Anunțurile cu joburi false acoperă toate nivelurile de experitiză, de la poziții de începători până la joburi la nivel executiv. De asemenea, o mare parte dintre companii i-au contactat pe unii dintre candidați și chiar au “regizat” un interviu de angajare.
Separat, 60% din cei 650 de manageri intervievați au declarat că au păstrat CV-urile depuse de candidați “pentru o dată ulterioară”, întrucât nu aveau nevoie de forță de muncă.
Șapte din zece manageri consideră că practica este acceptabilă din punct de vedere moral și benefică pentru afaceri, contribuind atât la stoparea creșterii cheltuielilor, cât și la creșterea veniturilor, fiind și o formă de publicitate.
Managerii spun că, una peste alta, productivitatea și “moralul” angajaților existenți este astfel îmbunătățită. În schimb, Resume Builder consideră că, deși nu este ceva nou, fenomenul este unul îngrijorător, prin amploare. Anunțurile-fantomă complică eforturile persoanelor care își caută un loc de muncă, iar în final reputația companiilor poate fi afectată, potrivit CBS News
Un sondaj eJobs arată că 86% dintre angajaţi spun că le-au fost încălcate drepturile cel puţin o dată, de-a lungul vieţii profesionale, iar 1 din 2 se confruntă cu această situaţie chiar la jobul actual. Respectarea concediului de odihnă şi a programului de lucru, declararea întregului salariu în contractul de muncă sau plata orelor suplimentare sunt drepturile la care ţin cel mai mult angajaţii, arată cercetarea sociologică. Sondajul a fost realizat în luna mai a acestui an, pe un eşantion de 1.642 de angajaţi.
Doar 1 din 2 participanţi la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România susţine că îşi cunoaşte drepturile de angajat, în timp ce 86% dintre ei declară că au simţit, cel puţin o dată, pe parcursul carierei, că aceste drepturi le-au fost încălcate de angajatori.
”Cel mai mult îi afectează atunci când nu îşi pot lua concediu de odihnă când vor sau cât vor, după cum spun 25,4% dintre respondenţi. 22% sunt deranjaţi de faptul că au fost obligaţi să facă ore suplimentare sau că acele ore nu au fost plătite extra (18,5%). 9,1% au fost chemaţi să lucreze şi în weekenduri, deşi jobul lor presupunea un program exclusiv de luni până vineri, 8,1% au fost plătiţi la negru, iar lista drepturilor încălcate cel mai frecvent continuă cu concedieri fără preaviz, concedieri în perioada sarcinii sau imediat după revenirea din concediul de maternitate”, arată comunicatul eJobs.
”Faptul că doar jumătate dintre angajaţi ştiu şi se informează în legătură cu drepturile pe care le au reprezintă o realitate care, din păcate, a lăsat loc, de-a lungul timpului, multor abuzuri, dar a şi creat un clivaj între angajaţi şi angajatori şi a format două tabere care, de multe ori, sunt adverse, deşi nu ar trebui să fie. Este firesc să te revolţi atunci când ţi se încalcă un drept legal, însă la fel de firesc este să încerci să afli ce intră la categoria de „aşa da” şi ce intră la „aşa nu” când vine vorba despre drepturile pe care le ai.
Tocmai din acest motiv, îi încurajăm pe candidaţi să se pună la curent cu tot ce trebuie să ştie din acest punct de vedere. Au acum la îndemână o platformă care conţine toate informaţiile despre drepturile pe care le au la job astfel încât să facă alegeri de carieră în cunoştinţă de cauză”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.
Deşi 86% dintre respondenţi au simţit că le-au fost încălcate drepturile cel puţin o dată, doar 65% au discutat cu managerul direct despre acest lucru şi au solicitat remedierea situaţiei. În 9 din 10 cazuri, însă, rezultatul aşteptat a întârziat să apară, iar problemele au persistat.
”Astfel de situaţii îi descurajează, adesea, pe angajaţi, nu doar pentru că se simt nedreptăţiţi, ci şi pentru că nu reuşesc să găsească un aliat în managerul direct şi se simt ignoraţi. Întrebaţi dacă şi-au dat vreodată demisia din cauza faptului că angajatorul le-a încălcat drepturile, 44,2% au răspuns afirmativ, 32,9% au răspuns negativ, iar 22,9% au spus că nu, dar că, dacă ar fi acum puşi într-o situaţie similară, nu ar ezita să renunţe la respectivul loc de muncă”, mai spune Raluca Dumitra.
Potrivit eJobs, sunt, însă, şi factori care i-ar putea face să treacă mai uşor cu vederea anumite abateri. ”Primul este nivelul salarial. O treime dintre participanţii la sondaj au recunoscut că ar putea trece peste nerespectarea unor drepturi dacă ar avea un salariu foarte mare. 20% ar face acest lucru dacă respectivele drepturi nu ar fi cu adevărat importante pentru ei, în timp ce 36% cred că nimic nu i-ar putea face să accepte o astfel de situaţie”, arată comunicatul.
”Din păcate, există şi o categorie, destul de mică, ce-i drept, a resemnaţilor. Respectiv a celor care gândesc că toţi angajatorii procedează la fel şi, prin urmare, nu pot face nimic pentru a schimba starea lucrurilor”, adaugă Raluca Dumitra. Concediul de odihnă şi posibilitatea de a-şi lua zile libere oricând îşi doresc (în limita numărul de zile libere care le revin în fiecare an) reprezintă dreptul la care angajaţii ţin cel mai mult.
Este urmat de respectarea programului de muncă, declararea întregului salariu în contractul de muncă, plata orelor suplimentare şi dreptul de a nu fi supravegheat video fără acord. Sondajul a fost realizat în luna mai a acestui an, pe un eşantion de 1.642 de angajaţi.