Cu o administrare eficientă, Bucureștiul se profilează ca potențialul Dubai sau Londra al Europei de Est în următorii 20 de ani. O capitală în plină ascensiune, capabilă să atragă talente dintr-un perimetru de 1000 de kilometri, oferind oportunități în companii de talie globală din domenii precum IT, multinaționale sau publicitate cu conturi la nivel mondial, arată o analiză făcută de Sorin Pâslaru, citată de Ziarul Financiar.
Finalizarea centurii A0 și a autostrăzii către Iași până în 2026, alături de accesul pe autostradă către Sibiu până în 2030, consolidează poziția Bucureștiului ca putere economică a Europei de Est. Conexiunea prin autostradă poate dubla rata de creștere a unei regiuni în primii 10 ani, exemplificată de impactul A2 București-Constanța, unde PIB-ul județului Constanța a crescut cu o rată dublă față de media națională.
Litoralul Mării Negre devine, în realitate, o extensie a Bucureștiului, similar cu relația dintre Long Island și Manhattan, ambele însemnând New York. La doar două ore distanță de centru, te afli în inima aceluiași oraș. Bucureștiul va urma aceeași paradigmă.
Totuși, este necesară o strategie bine definită și o direcție clară. Toți cei cu adevărat interesați de viitorul orașului vor trebui să colaboreze pentru dezvoltarea și construcția unei atracții regionale autentice.
Într-o lume tot mai fragmentată, avantajele geografice și biologice ale Bucureștiului devin extrem de valoroase. Noile tehnologii vor fi aplicate intens în mediul fizic, pe măsură ce limitele prelucrării informației ajung la capacitate maximă. Resursele naturale, precum accesul la apă, devin puncte forte.
Marile orașe precum Bucureștiul, cu acces rapid la mare, munte și fluviu, alături de sursele de alimentare din fermele din vecinătate, vor fi magnetice, chiar și în era lucrului la distanță, care promovează decentralizarea.
Planurile de dezvoltare trebuie să integreze extensiile metropolitane și să promoveze subpolii de dezvoltare adiacenți. Colaborarea dintre sectorul privat și administrația publică este esențială pentru a atinge un nivel real de dezvoltare, mai ales că infrastructura publică, precum campusurile educaționale sau spitalele moderne, este încă în urmă față de creșterea economică. O abordare holistică ar implica, de exemplu, un campus școlar pentru fiecare mall și un teren de sport pentru fiecare supermarket.